Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%, a afirmat ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, după ce ministerul a publicat datele privind execuția bugetară în perioada ianuarie – septembrie 2026. Anunțul vine în aceeași zi în care liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat că România are în continuare cel mai mare deficit din UE.

Nazare a anunțat că execuția bugetară la septembrie s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde lei, față de 102,47 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut.

„Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare. Totodată, septembrie este prima lună din acest an în care comparația anuală surprinde atât efectele măsurilor de consolidare fiscală, cât și o bază de raportare care include măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut”, arată Nazare.

Nazare amintește creșterea veniturilor, mai mare decât creșterea cheltuielilor, nivelul ridicat al investițiilor și rolul esențial al fondurilor europene.

El susține că, dacă România nu atrage integral sumele PNRR programate, există riscul creșterii presiunii asupra bugetului, ceea ce ar avea impact asupra deficitului bugetar.

Ministrul subliniază totodată că execuția bugetară, deși prezintă îmbunătățire, nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală. „Consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvență”, arată Nazare.

„Presiunea asupra bugetului public rămâne ridicată”, transmite el, care amintește nivelul ridicat al cheltuielilor cu dobânzile.

Nazare mai subliniază și că 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale și că bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța: „Spațiul fiscal este limitat, iar prioritățile trebuie stabilite transparent, responsabil și strategic”, spune el.

Ministrul arată astfel că nu poate angaja cheltuieli suplimentare fără să fie identificate sursele de finanțare și fără să fie evaluat impactul acestora asupra deficitului și datoriei publice.

„Miza rămâne credibilitatea financiară a României. Nu ne permitem derapaje fiscale care să mențină presiunea asupra costurilor de finanțare și să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la costuri de finanțare mai mari pentru companii și, indirect, pentru cetățeni, precum și la diminuarea resurselor disponibile pentru dezvoltare”, arată el.

Nazare reiterează faptul că orice cheltuială în plus trebuie să aibă o sursă de venit care să o susțină: „Principiul care trebuie să ghideze toate deciziile bugetare din perioada următoare este clar: nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”.

Postarea integrală a lui Alexandru Nazare:

Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%. Execuția bugetară la septembrie s-a încheiat cu un deficit de 78,3 mld. lei, față de 102,47 mld. lei în aceeași perioadă a anului trecut. Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare. Totodată, septembrie este prima lună din acest an în care comparația anuală surprinde atât efectele măsurilor de consolidare fiscală, cât și o bază de raportare care include măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 mld. lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, ceea ce evidențiază o dinamică mai rapidă a încasărilor decât a cheltuielilor și contribuie la reducerea deficitului. Evoluția veniturilor reflectă atât îmbunătățirea colectării, cât și efectele modificărilor fiscale, în timp ce controlul cheltuielilor rămâne esențial pentru menținerea acestei tendințe.

Investițiile publice au ajuns la 107,77 mld. lei, cu 25,15 mld. lei peste nivelul din primele 9 luni ale anului trecut. Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este esențială pentru susținerea activității economice, a infrastructurii și a competitivității, mai ales într-un an marcat de multiple presiuni externe.

Fondurile europene au avut un rol esențial în susținerea acestui nivel al investițiilor, finanțând peste 70% din investițiile publice din acest an și reducând presiunea asupra bugetului național. În urmă cu un an, în cadrul procedurii de deficit excesiv, chiar accesul la aceste finanțări era pus sub semnul întrebării, existând riscul suspendării fondurilor europene.

Veniturile din fonduri au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte fonduri europene au crescut cu 48,8%. Totodată, România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este esențială pentru asigurarea finanțării europene aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite, spune Nazare.

Proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor din PNRR programate pentru acest an. Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasați. În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate. În cazul componentei de granturi, neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată ar însemna practic un minus de venituri în raport cu cheltuielile deja efectuate, cu impact direct asupra deficitului. Acest aspect trebuie luat în calcul la finalul anului.

De aceea, am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și evaluăm fiecare investiție în parte: ce s-a realizat efectiv, ce obligații de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate în condiții realiste și ce surse de finanțare sunt certe. Trebuie să avem o imagine clară asupra costurilor și a rezultatelor înainte de a lua noi decizii bugetare. Contractele semnate, alocările prevăzute și sumele estimate nu pot fi confundate cu investițiile finalizate sau cu finanțarea efectiv disponibilă. Responsabilitatea presupune să fundamentăm deciziile pe stadiul real al proiectelor și pe resurse verificabile.

Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală. România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate. Consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvență, astfel încât să reducem dezechilibrele fără să sacrificăm investițiile care susțin dezvoltarea pe termen lung. Obiectivul este construirea unei baze financiare sustenabile pentru relansarea și creșterea economiei.

Structura veniturilor confirmă, de asemenea, evoluții relevante: încasările din TVA au crescut cu 24,8%, contribuțiile de asigurări cu 6,8%, iar în acelaşi timp cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.

Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile pot avansa în paralel, cu condiția ca resursele să fie direcționate către priorități clare, iar cheltuielile să fie fundamentate pe rezultate și capacitatea reală de finanțare. Nu este suficient să alocăm bani sau să semnăm contracte; trebuie să ne asigurăm că proiectele avansează, că fondurile sunt utilizate eficient și că beneficiile ajung efectiv în economie și în viața cetățenilor.

Presiunea asupra bugetului public rămâne ridicată. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere reduce spațiul disponibil pentru alte priorități publice și demonstrează costul acumulării deficitelor ridicate. Cu cât statul se împrumută mai mult și în condiții mai puțin favorabile, cu atât o parte mai mare din resursele publice trebuie direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor și al serviciilor publice.

În paralel, statul trebuie să gestioneze în perioada următoare obligații semnificative acumulate în timp, precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanțare în sistemul de sănătate, solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei, precum și o programare deficitară a bugetelor programelor de investiții, cu angajamente asumate constant peste creditele bugetare care pot fi asigurate în corelare cu traiectoria de reducere a deficitului. Aceste obligații au cauze, termene și stadii diferite, dar ilustrează aceeași realitate: deciziile bugetare de astăzi generează angajamente financiare care trebuie onorate și în anii următori. De aceea, planificarea bugetară trebuie să țină cont nu doar de cheltuielile curente, ci și de obligațiile deja asumate și de impactul lor asupra bugetelor viitoare. Este esențial să gestionăm aceste presiuni în limita sumelor de care dispunem, adică a veniturilor certe, fără a introduce cheltuieli noi care nu au acoperire în venituri sigure. Altfel, aceste probleme structurale nu vor putea fi rezolvate, iar costul va fi suportat de economie și, în final, de întreaga țară.

Atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe. Va trebui să corelăm veniturile estimate în mod realist cu obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările legitime pentru diferite indexări, contractele de investiții aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE, respectând, în același timp, traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim.

Spațiul fiscal este limitat, iar prioritățile trebuie stabilite transparent, responsabil și strategic. Nu toate proiectele pot fi finanțate în același ritm, iar fiecare angajament nou trebuie evaluat atât prin prisma beneficiilor economice și sociale, cât și a costurilor pe care le generează pe termen scurt și lung. Nu putem angaja cheltuieli suplimentare fără să identificăm sursele de finanțare și fără să evaluăm impactul acestora asupra deficitului și datoriei publice.

Miza rămâne credibilitatea financiară a României. Nu ne permitem derapaje fiscale care să mențină presiunea asupra costurilor de finanțare și să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la costuri de finanțare mai mari pentru companii și, indirect, pentru cetățeni, precum și la diminuarea resurselor disponibile pentru dezvoltare. România trebuie să continue consolidarea fiscală și gestionarea prudentă a finanțelor publice, pentru a limita aceste riscuri și a proteja stabilitatea economică pe termen lung.

Principiul care trebuie să ghideze toate deciziile bugetare din perioada următoare este clar: nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare. Orice cheltuială pusă în plus trebuie să aibă o sursă de venit care să susțină cheltuiala. Dacă nu are, înseamnă împrumut – iar împrumuturile statului se plătesc, în timp, tot din banii oamenilor: fie prin taxe mai mari, fie prin inflație și dobânzi care le erodează economiile și puterea de cumpărare.

Rectificarea bugetară și, ulterior, bugetul pentru 2027 trebuie construite pe cifre realiste, obligații evaluate riguros și priorități sustenabile, nu pe proiecții optimiste care să transfere costurile deciziilor de astăzi către generațiile următoare.

Un stat responsabil nu promite mai mult decât poate finanța, nu își construiește bugetul pe venituri incerte și nu sacrifică stabilitatea financiară pentru rezultate de moment. Consolidarea fiscală, investițiile eficiente și disciplina în cheltuirea banului public trebuie să funcționeze împreună. Aceasta este condiția pentru o economie mai competitivă, finanțe publice sustenabile și o creștere economică de care să beneficieze toți românii.