Analiză a publicației TOTAL BUSINESS (Grecia), via Rador: Mulți ani la rând, România a reprezentat pentru companiile grecești „piața ieftină” din vecinătate. Un loc unde să-și mute producția sau să deschidă câteva magazine. Această imagine nu mai este valabilă.

Conform estimărilor preliminare ale Eurostat pentru 2025, PIB-ul pe cap de locuitor al României, ajustat în funcție de diferențele de prețuri, a ajuns la 78% din media UE. Grecia se situează la 68%, alături de Bulgaria, pe ultimul loc în Uniune. România nu numai că s-a apropiat de Grecia, dar a și depășit-o deja.

România are aproximativ 19 milioane de locuitori, aproape dublu față de Grecia. Nu este însă o piață unitară. În zona Bucureștiului, PIB-ul pe cap de locuitor este aproape dublu față de media europeană, fiind printre cele mai ridicate din UE. O mare parte a populației din mediul rural trăiește însă cu venituri mult mai mici. Pentru o companie care intră pe această piață, „unde (intră)” contează la fel de mult ca „dacă (să intre)”.

Eurostat măsoară și consumul real pe locuitor. Indicatorul arată bunurile și serviciile care ajung în final la gospodării, împreună cu serviciile furnizate de stat, precum sănătatea și educația. În 2025, România a atins 86% din media europeană. În același an, nivelul general al prețurilor bunurilor și serviciilor de consum a fost cu aproximativ 35% mai mic decât media UE. În cazul produselor alimentare, diferența este mai mică, de aproximativ 20%. România are, de asemenea, cea mai mare rată de proprietari de locuințe din UE. În 2024, 94% dintre locuitori locuiau într-o locuință proprie, față de 68% la nivelul întregii Uniuni.

În 2026, însă, consumatorul a devenit mai prudent. În 2025, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, de 7,9% din PIB. Pentru a-l reduce, guvernul a majorat TVA-ul la 21% începând cu luna august 2025. Economia a crescut cu doar 0,7% în 2025. Inflația a atins 6,6% în septembrie 2026, potrivit Institutului Național de Statistică din România.

Atenția sporită acordată prețurilor se reflectă și în sondajele de opinie realizate în rândul consumatorilor. Cargus a chestionat peste 1.000 de consumatori, în principal din zonele urbane. Aproape 8 din 10 au declarat că, în acest an, acordă o atenție sporită prețurilor la cumpărăturile online. Aproape jumătate intenționează să cumpere mai des produse aflate la promoție, în timp ce 57,8% afirmă că vor reduce achizițiile de produse neesențiale. Presiunea asupra prețurilor nu înseamnă că toate categoriile se comportă la fel. Pentru o companie cu produse de marcă, piața oferă potențial, dar necesită o strategie atentă în ceea ce privește prețul și raportul calitate-preț.

Comerțul cu amănuntul: concurența este europeană

În rândul supermarketurilor, pe primul loc se află Lidl, urmat de Kaufland. Un jucător puternic este și Mega Image, care aparține grupului Ahold Delhaize, același care deține în Grecia lanțul AB Vasilopoulos. La începutul anului 2025, grupul a achiziționat și lanțul Profi. În comerțul electronic, numele dominant este eMAG, care a introdus Black Friday în România în 2011. Orice comerciant cu amănuntul din Grecia care intră pe această piață se confruntă atât cu companii locale, cât și cu mari grupuri internaționale.

Prezența greacă: de la bănci la sectorul energetic

Grecia este al zecelea cel mai mare investitor străin în România, cu investiții de 3,8 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024. Clasamentul este realizat de Banca Națională a României și ia în calcul țara de proveniență a investitorului final.

Cel mai interesant aspect nu este însă cota investițiilor, ci schimbarea. În trecut, sectorul de afaceri grecesc din România era reprezentat de bănci și telecomunicații. Astăzi, acestea au dispărut aproape în totalitate. Accentul s-a mutat către energie, infrastructură și comerțul cu amănuntul.

Cartografierea prezenței grecești

Energie

– PPC: Cea mai mare investiție grecească din țară. A achiziționat în 2023 toate activitățile Enel din România: distribuție, furnizare de energie electrică și surse regenerabile.

– Metlen: Dezvoltă și construiește parcuri fotovoltaice, printre care și cele care au trecut în proprietatea HELLENiQ ENERGY.

– HELLENiQ ENERGY: Primele sale parcuri fotovoltaice din țară funcționează comercial din martie 2026.

Construcții și industrie

– AKTOR: Lucrări feroviare și rutiere. Printre acestea se numără modernizarea liniei Brașov–Simeria, care include cele mai mari tuneluri feroviare din țară.

– Hellenic Cables (Cenergy): Fabrică de cabluri pentru energie și telecomunicații în București.

– Alumil: Filiala sa românească, Alumil Rom Industry, este listată la Bursa de Valori din București.

Bunuri de larg consum și comerț cu amănuntul

– Coca-Cola HBC: Trei fabrici, la Ploiești, Poiana Negrii și Timișoara. Are la bază investiții grecești și este listată la Bursa din Atena.

– OLYMPOS (Hellenic Dairies): Prezentă în România din 1999, cu o fabrică de produse lactate în Brașov. În apropierea orașului are un centru logistic, de unde deservește și exporturile către alte piețe europene.

– Jumbo: Rețea de magazine de mari dimensiuni, cu un nou magazin la Baia Mare planificat pentru 2026.

– Fourlis: Magazine Intersport.

– Sarantis: Prezentă din 1996, proprietara brandului românesc Elmiplant.

Digital și financiar

– Kaizen Gaming: Activează prin Betano.

– Hellas Direct: Asigurări auto digitale pe piața românească.

– Anytime: Brandul digital de asigurări al Interamerican. Este prezent în țară din 2025 cu asigurarea auto obligatorie RCA și, din 2026, și cu CASCO.

– Alpha Bank: A vândut filiala sa către UniCredit și a păstrat o participație de 9,9% la UniCredit Bank Romania.

Companiile care au plecat

– Eurobank: A vândut Bancpost către Banca Transilvania în 2018.

– Banca Piraeus: A vândut Piraeus Bank Romania către J.C. Flowers în 2018.

– National Bank of Greece: A vândut Banca Românească către banca de stat Eximbank.

– OTE: A vândut rețeaua de telefonie fixă a Telekom Romania către Orange în 2021 și rețeaua de telefonie mobilă în 2025.

Ce ne arată harta

În primul rând, companiile grecești au avut succes acolo unde au adus ceva de care piața avea nevoie: infrastructură, energie, un model diferit de magazin. Băncile s-au retras în principal după criza din Grecia. Atunci, societățile-mamă au fost nevoite să-și consolideze capitalurile și să se concentreze pe Grecia.

În al doilea rând, direcția de deplasare a investițiilor nu mai este cu sens unic. Companiile românești încep să vină în Grecia. Grupul care deține Dedeman, cel mai mare lanț de produse pentru casă și bricolaj din România, a achiziționat în 2025 Praktiker Hellas. Anul acesta, același grup a preluat și lanțul Carrefour din România. Capitalul românesc nu mai este doar un destinatar al investițiilor.

În al treilea rând, România anului 2026 nu este o piață ușoară. Are impozite în creștere, prețuri sub presiune și un consumator care numără fiecare leu. De aceea merită analizată, dar nu cu aceeași logică cu care era privită acum douăzeci de ani. Are o populație aproape dublă față de Grecia și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat în termeni de putere de cumpărare, dar consumatorul său acordă astăzi o importanță mai mare prețului. Cine intră pe această piață nu are nevoie doar de un produs ieftin. Are nevoie de categoria potrivită, de prețul potrivit și de poziționarea geografică potrivită.

Succesul va fi evaluat în funcție de sector și de planul de afaceri. România nu mai reprezintă opțiunea „ieftină”. Este o oportunitate care necesită un plan.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu