Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că deficitul bugetar trimestrial de 9,2% din PIB, înregistrat de România în trimestrul al doilea din 2026, nu trebuie confundat cu deficitul anual, deoarece indicatorul este provizoriu și reflectă inclusiv concentrarea investițiilor și a plăților pentru PNRR înainte de termenul-limită din 31 august. Oficialul spune că România trebuie să respecte țintele de deficit cash și ESA asumate pentru întregul an și avertizează că ajustarea fiscală va deveni mai dificilă pe măsură ce deficitul scade spre 3% din PIB.. Declarațiile vin ca o completare la comunicatul prin care Ministerul Finanțelor a explicat în această săptămână de ce deficitul trimestrial a sărit la 9,2% din PIB în T2.

Alexandru Nazare a explicat, într-o intervenție la Digi24, că deficitul ESA trimestrial, calculat după metodologia europeană, nu este echivalent cu deficitul anual și nu reprezintă o estimare a rezultatului bugetar de la finalul lui 2026.

„Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual. Nu trebuie confundată. O confuzie de acest gen induce panică”, a declarat ministrul Finanțelor.

Potrivit acestuia, datele trimestriale sunt provizorii și pot fi revizuite, iar evaluarea oficială a deficitului României în metodologia europeană se va face pe baza datelor anuale.

Nazare a amintit că Eurostat a revizuit deficitul ESA al României pentru 2025 la 7,8% din PIB, de la 7,9% în estimarea anterioară. Cifra pentru anul trecut este definitivă, în timp ce datele trimestriale din 2026 au caracter provizoriu.

Nazare: Am concentrat investițiile pe PNRR pentru a nu pierde banii europeni

Ministrul Finanțelor a explicat creșterea deficitului trimestrial prin caracterul atipic al anului 2026 și prin decizia de a prioritiza investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit lui Nazare, fostele partide din coaliția de guvernare au stabilit că finalizarea proiectelor din PNRR reprezintă o prioritate, în condițiile termenului-limită de 31 august 2026. Din acest motiv, o parte importantă a investițiilor și plăților a fost concentrată în trimestrele al doilea și al treilea, deși, în mod obișnuit, o parte dintre acestea s-ar fi realizat spre finalul anului.

„Am orientat toate investițiile spre PNRR. Am ținut cont de termenul de 31 august. Și am concentrat foarte multe investiții în trimestrul 2 și 3, deși ele tradițional erau la sfârșit de an”, a afirmat ministrul.

Nazare susține că alternativa ar fi fost riscul pierderii fondurilor europene și neplata la timp a obligațiilor către firmele românești care derulează proiecte finanțate prin PNRR.

„Care era alternativa, să nu plătim la timp PNRR, să nu onorăm obligații către firme românești care derulau proiecte în PNRR? Dacă nu le plăteam, ce se întâmpla la finalul anului? Pierdeam banii din PNRR. Nu aveam o altă alternativă decât aceasta”, a declarat oficialul.

Ministrul a explicat că alocarea resurselor pentru proiectele din PNRR a redus spațiul fiscal disponibil pentru investițiile finanțate exclusiv de la bugetul de stat, o evoluție care se reflectă și în execuția bugetară în numerar.

Deficitul cash a ajuns la 3,8% din PIB la nouă luni

Nazare a invocat și evoluția deficitului bugetar calculat după metodologia națională cash, care a ajuns la 3,8% din PIB la sfârșitul lunii septembrie, față de 5,5% în aceeași perioadă a anului trecut.

Ministrul a afirmat că diferența dintre nivelul deficitului cash înregistrat în acest an și cel din 2025 s-a menținut pe parcursul anului.

„Avem ecart pe deficit cash important de peste 23 miliarde încă. Am menținut acest ecart în fiecare lună a acestui an”, a spus Nazare.

Potrivit acestuia, evoluția din ultimele luni ale anului și operațiunile bugetare rămase de efectuat vor fi esențiale pentru respectarea angajamentelor asumate de România.

„Cu o programare și o concentrare foarte bună pe următoarele săptămâni din an, care sunt extrem de importante, și pe operațiunile pe care le mai avem de desfășurat până la finalul anului, trebuie să facem în așa fel încât România să se înscrie în angajamentele de deficit cash și ESA asumate”, a declarat ministrul.

Ținta de deficit bugetar pentru 2026 este de 6,2% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor.

Nazare: Nu au apărut probleme noi la buget după luna mai

Ministrul Finanțelor a afirmat că presiunile asupra bugetului provin în principal din dezechilibre structurale și obligații restante care existau și în anii precedenți. Potrivit acestuia, situația nu s-a schimbat semnificativ față de luna mai, când a fost dezbătut și aprobat bugetul pentru 2026.

„Plățile restante peste 90% sunt un lucru, obligațiile structurale, cronice, istorice, pe care le aveam de gestionat și anul trecut și anul acesta rămân. Situația nu este foarte mult schimbată față de luna mai”, a declarat Nazare la Digi24.

Ministrul a spus că, în discuțiile cu partidele politice privind bugetul, au fost prezentate problemele financiare ale României, iar bugetul adoptat a rezultat în urma acestor negocieri.

„Am pus pe masă toate problemele pe care le are România. În urma discuției, a rezultat bugetul acestui an care a fost votat. Nu sunt probleme noi apărute după luna mai, în afara dezechilibrelor și tensiunilor cronice pe care România le are de rezolvat și pe care le cunoaște”, a afirmat ministrul.

Nazare a respins, totodată, ideea că Ministerul Finanțelor ar dispune de resurse financiare ascunse, din afara bugetului, care ar putea fi folosite pentru a acoperi presiunile asupra cheltuielilor publice.

„Și mai vreau să spulber un mit: nu există vreun cufăr de galbeni secret pitit undeva la Ministerul Finanțelor, o resursă extrabugetară, care să fie neștiută, care acum să fie consumată”, a spus oficialul.

El a explicat că bugetul public este alimentat din surse cunoscute: taxe, impozite, dividende de la companii, fonduri europene și împrumuturi.

„Banii din buget vin din taxe, din impozite, din dividende de la companii, din fonduri europene și din împrumuturi. Acestea sunt sursele bugetului. Trebuie să echilibrăm aceste lucruri”, a declarat Nazare.

„Drumul de acum încolo nu e mai ușor, e mai greu”

Alexandru Nazare a avertizat că reducerea deficitului de la nivelul de aproximativ 9,2-9,3% din PIB spre 6% reprezintă doar o parte a ajustării fiscale, iar continuarea procesului, până la pragul de 3%, va fi dificilă.

„Avem în continuare cel mai mare deficit din UE. Suntem la jumătatea drumului. Coborâm de la 9,2-9,3% spre 6%. Dar toleranța în actuala criză socio-economică pe care o parcurgem e mult mai mică la noi ajustări”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că reducerea deficitului va deveni mai dificilă pe măsură ce România se apropie de niveluri mai scăzute.

„Drumul de acum încolo nu e mai ușor, e mai greu, se verticalizează. Nu e ușor să cobori de la 6% la 3%, ești la jumătatea drumului”, a declarat Nazare.

Ministrul a susținut că disciplina fiscal-bugetară este o condiție pentru o creștere economică sănătoasă și pentru valorificarea oportunităților pe care România le are în negocierile cu instituțiile europene.

„România are ambiții de creștere economică. Creșterea economică nu se poate face fără disciplină fiscal-bugetară. Nu putem avea creștere economică sănătoasă dacă nu punem finanțele publice în ordine”, a spus acesta.

Nazare a invocat și poziția României în raport cu partenerii europeni, afirmând că deficitele ridicate și inflația limitează capacitatea țării de a valorifica oportunitățile de la Bruxelles.

„Nu putem valorifica oportunități esențiale pe care le avem în negocieri la Bruxelles atâta timp cât ne prezentăm tot timpul țara cu cel mai mare deficit, cu cea mai mare inflație, cu cele mai mari deficite gemene”, a declarat ministrul.

În opinia sa, corectarea dezechilibrelor bugetare trebuie să fie un efort comun, nu doar responsabilitatea unui partid politic.

„Dacă nu corectăm împreună – și e un efort național, nu al unui partid – trebuie să fie un efort național să corectăm această situație, tocmai ca să avem mai multă prosperitate”, a afirmat Alexandru Nazare.

De ce diferă deficitul ESA de deficitul cash

Alexandru Nazare a explicat că diferența dintre cele două metodologii ține inclusiv de perioadele de referință și de modul în care sunt înregistrate veniturile și cheltuielile.

În timp ce execuția cash urmărește încasările și plățile efective, metodologia europeană ESA ia în calcul momentul economic în care se înregistrează veniturile și cheltuielile. Astfel, anumite venituri fiscale și plăți pot fi reflectate în trimestre diferite față de cele în care apar în execuția bugetară în numerar.

Ministrul a indicat drept exemplu încasările din ianuarie, când România a înregistrat excedent bugetar. Acestea sunt incluse în execuția cash, dar nu intră în aceeași perioadă de referință în calculul ESA.

„Dacă comparăm cele două metodologii, cea europeană și cea națională, omitem să analizăm că metodologia europeană analizează perioada care începe de la 1 februarie, deci ianuarie nu intră în deficitul ESA, dar intră în deficitul cash. În ianuarie am avut încasări foarte bune”, a explicat Nazare.

Un alt factor este sezonalitatea încasărilor din impozitul pe profit și din declarația unică, ale căror venituri sunt încadrate diferit în metodologia europeană față de execuția cash.

Ministerul Finanțelor a explicat anterior că deficitul ESA trimestrial de 9,2% din PIB din T2 reprezintă un indicator ajustat sezonier, raportat la PIB-ul trimestrului respectiv. Acesta nu reprezintă deficitul cumulat al primului semestru și nici estimarea pentru întregul an.

Pe seria neajustată sezonier, deficitul cumulat al României în primul semestru din 2026 a fost de 3,4% din PIB-ul anual, față de 3,6% în aceeași perioadă din 2025 și 3,7% în 2024.

Deficitul anual pentru 2026 va fi cunoscut în 2027

Potrivit ministrului Finanțelor, primele indicii privind deficitul ESA pentru întregul an 2026 vor apărea odată cu publicarea execuției bugetare cash la 25 ianuarie 2027. Datele Eurostat privind deficitul anual în metodologia europeană vor fi publicate în aprilie 2027.

Până atunci, cifrele trimestriale pot suferi modificări, iar evoluția bugetară trebuie urmărită prin ambele metodologii.

România a încheiat anul 2025 cu un deficit ESA de 7,8% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, după 9,2% în 2024. Pentru 2026, ținta de deficit cash indicată de Ministerul Finanțelor este de 6,2% din PIB, iar respectarea acesteia depinde de evoluția cheltuielilor și a veniturilor în ultimul trimestru.

Nazare a insistat că România trebuie să continue corecția fiscală pentru a-și echilibra finanțele publice și pentru a crea condiții pentru creștere economică și prosperitate.