România a avut inflația în intervalul asociat țintei BNR în doar 6 din cei 21 de ani de aplicare a strategiei de țintire a inflației, în timp ce în 12 ani inflația a depășit ținta, arată Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, într-o analiză publicată pe 25 octombrie. Acesta susține că politica monetară trebuie să acorde o atenție mai mare evoluției masei monetare și a creditului, ca semnale timpurii ale presiunilor inflaționiste, și avertizează că stabilitatea prețurilor nu poate fi asigurată fără politici fiscal-bugetare responsabile.

Inflație România versus regiune

Foto: Cosmin Marinescu

În articolul „Strategia politicii monetare: între mecanicism și recursul la fundamente”, Cosmin Marinescu pune în discuție eficiența strategiei convenționale de țintire a inflației și modul în care băncile centrale ar trebui să reacționeze la șocurile economice. Viceguvernatorul BNR nu propune abandonarea acestei strategii, ci completarea ei cu o analiză mai amplă a dinamicii monetare și a riscurilor pe termen mediu și lung.

Principalele idei ale analizei:

  • România are dificultăți persistente în menținerea inflației în țintă. În cei 21 de ani de aplicare a strategiei, inflația s-a situat în intervalul asociat țintei în doar 6 ani și a depășit ținta în 12 ani. Comparativ cu Cehia, Polonia și Ungaria, România se remarcă printr-o persistență mai ridicată a inflației.

  • BNR menține dobânda-cheie la 6,5% din august 2024. Marinescu explică această perioadă prin efectele combinate ale consolidării bugetare, șocurilor de ofertă și presiunilor energetice. În opinia sa, deciziile de politică monetară trebuie să evite atât reacțiile insuficiente, care pot permite persistența inflației, cât și intervențiile premature, care pot accentua încetinirea economiei.

  • Politica monetară trebuie să acorde mai multă atenție masei monetare și creditării. Evoluția acestor indicatori poate semnala acumularea presiunilor inflaționiste înainte ca acestea să fie vizibile pe deplin în statisticile privind prețurile de consum.

  • Relaxarea monetară și fiscală excesivă poate alimenta inflația. Analiza leagă expansiunea monetară din perioada pandemiei și politicile bugetare stimulative de creșterea ulterioară a prețurilor. În România, ritmul de creștere a masei monetare M3 s-a apropiat de 16% în 2021, iar inflația a atins un maxim de 16,8% în noiembrie 2022.

  • Deficitele bugetare și datoria publică limitează eficiența politicii monetare. Viceguvernatorul consideră că BNR nu poate asigura singură stabilitatea macroeconomică, în condițiile în care dezechilibrele fiscale și externe alimentează presiunile inflaționiste și costurile de finanțare.

  • Răspunsul la inflație trebuie adaptat naturii șocurilor. Șocurile de cerere, cele de ofertă și cele monetare au efecte diferite asupra prețurilor și activității economice. O creștere a dobânzii poate fi justificată în anumite situații, dar poate accentua contracția economică dacă este aplicată pripit ca răspuns la un șoc temporar de ofertă.

Ce spune despre strategia BNR

Marinescu amintește că România a adoptat țintirea directă a inflației în 2005, pentru a consolida stabilitatea prețurilor și credibilitatea politicii monetare. După două decenii, el consideră necesară evaluarea rezultatelor și a limitelor acestui cadru, inclusiv prin comparație cu alte economii din regiune.

În opinia sa, lecțiile inflației post-pandemice arată că băncile centrale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe indicatorii curenți ai inflației și pe modelele standard de prognoză. Analiza monetară, dinamica creditului și condițiile de finanțare ar trebui integrate mai sistematic în procesul decizional.

Viceguvernatorul invocă și experiența Bundesbank, care a acordat un rol important agregatelor monetare și comunicării transparente, precum și dezbaterea economică privind limitele modelelor neokeynesiste și relevanța perspectivei monetariste.

Concluzia sa nu este că țintirea inflației trebuie abandonată, ci că trebuie completată cu instrumente analitice care să permită identificarea mai timpurie a dezechilibrelor. Politica monetară trebuie să fie prospectivă, prudentă și predictibilă, evitând atât relaxarea excesivă, cât și înăsprirea nejustificată a condițiilor financiare.

Miza pentru România: coordonarea politicilor economice

O parte centrală a analizei privește relația dintre politica monetară și cea fiscal-bugetară. Marinescu susține că deficitele publice ridicate, creșterea datoriei și dezechilibrele externe reduc spațiul de manevră al autorităților și fac mai costisitoare corectarea problemelor economice.

În acest context, consolidarea finanțelor publice, temperarea datoriei și prioritizarea investițiilor în funcție de criterii competitive sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și creșterea sustenabilă.

Viceguvernatorul avertizează și asupra riscului ca politica monetară să ajungă să acomodeze dezechilibrele bugetare, ceea ce ar putea perpetua problemele fiscale și ar afecta credibilitatea instituțiilor.

Mesajul final al lui Cosmin Marinescu este că stabilitatea prețurilor nu depinde doar de deciziile privind dobânda-cheie. Ea presupune un mix coerent de politici economice, disciplină fiscală și o abordare monetară capabilă să identifice din timp presiunile inflaționiste și să limiteze costurile lor pe termen lung.

Citește analiza, integral, pe blogul lui Cosmin Marinescu.