Am moderat duminică seara o discuție pe Facebook cu trei alegători israelieni vorbitori de limbă română; unul dintre ei a fost Maximilian Marco Katz, directorul organizației Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA) România.

Cunoscut ca un sprijinitor de lungă durată al premierului Netanyahu, chiar și el a spus că a venit momentul schimbării. Motivul principal ar fi faptul că liderul partidului Likud (dreapta naționalistă), aflat în post din 2009 (după ce mai exercitase funcția de șef al guvernului în perioada de 1996 – 1999), cu o scurtă întrerupere între 2021 – 2022, a devenit o figură divizivă nu numai la nivelul societății israeliene, ci și de multe ori în rândul familiilor și prietenilor.

Premierul Netanyahu a folosit în mod extensiv în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 27 octombrie rețelele sociale, lansându-se în ultimele zile într-un adevărat blitz.

Foto: X Benjamin Netanyahu

Duminică, cu două zile înainte de alegeri, premierul Benjamin Netanyahu a distribuit pe platforma X o imagine generată de inteligența artificială care înfățișează o explozie nucleară în Tel Aviv, publicând totodată declarații ale comentatorului politic de dreapta Yuval Blumberg, care avertiza cu privire la o amenințare existențială din partea Iranului, relatează site-ul I24.

„Statul Israel se află într-un pericol existențial real și tangibil. Dacă iranienii obțin arme nucleare, nimic nu va mai fi la fel”, se arăta în postare. Textul descria controversele din jurul guvernului drept „o uriașă perdea de fum, menită să ascundă singura problemă care, prin importanța sa, umbrește tot restul. Dacă două bombe atomice ar cădea în centrul țării, cui i-ar mai păsa de toate aceste furtuni artificiale?”

Principalul rival al lui Netanyahu la funcția de prim ministru, liderul partidul Yashar (Drept, centru), Gadi Eisenkot, a reacționat prompt pe X. „Netanyahu, ești într-o stare de isterie”, a scris el. „Ca în fiecare campanie electorală, revine aceeași veche metodă: minciuni și tactici de intimidare. De data aceasta, amenințând cetățenii israelieni cu o distrugere în masă. Și asta după ce ai eșuat în atingerea obiectivelor războiului împotriva Iranului.”

Yair Golan, liderul partidului Democrații (centru stânga), a reacționat, de asemenea, pe X. „Actualizare: Prim-ministrul Israelului a publicat o imagine cu o bombă atomică deasupra Tel Avivului”, a scris el. „Cer să fie ținut departe de rețelele de socializare. Omul acesta și anturajul său și-au pierdut mințile. Presiunea crește.”

Foto: Facebook Gadi Eisenkot / Naftali Bennett / Yair Lapid / Avigdor Liberman / Yair Golan

În același timp, canalul TV N12 a relatat că șeful marelui stat major al armatei israeliene (IDF), Eyal Zamir, ar fi avut o confruntare privată cu premierul Netanyahu, respingând un ordin de ataca Iranul înainte de scrutinul de marți.

Urmare a acestor relatări, Avigdor Liberman (născut în 1958 la Chișinău), liderul unui alt partid de opoziție, Israel Beitenu (Israel Casa Noastră, dreapta naționalistă), a cerut procurorului general Gali Baharav-Miara, să deschidă o anchetă cu privire la infracțiunea de trădare împotriva lui Netanyahu, acuzându-ul că ar dori să lanseze un atac împotriva Iranului cu scopul amânării alegerilor.

Între timp, Banca Israelului a luat poziție împotriva afirmațiilor premierului Netanyahu, potrivit cărora Israelul ar trebui să se pregătească pentru eventuale sancțiuni internaționale și să utilizeze cripto-monede pentru a le ocoli; totodată, liderii opoziției au criticat dur declarațiile prim-ministrului, potrivit Times of Israel.

Într-un comunicat, banca centrală a respins propunerea lui Netanyahu, precizând că criptomonedele „nu pot fi folosite ca o modalitate de a ocoli sancțiunile”.

„Ceea ce este corect pentru economia Israelului este menținerea relațiilor economice cu principalii noștri parteneri comerciali și concentrarea eforturilor pe prevenirea sancțiunilor și a impactului negativ al acestora asupra economiei”, a transmis banca centrală. „Această chestiune ține de responsabilitățile eșalonului politic, iar acesta ar trebui să acționeze în consecință.”

Sondajele de opinie arată că actuala coaliție de guvernare, care pe lângă Likud, cuprinde două partide de extremă dreapta, Otzma Yehudit (Puterea Evreilor), condus de ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, și Partidul Național Religios, condus de ministrul finanțelor, Bezalel Smotrich, ca și două partide ultra-ortodoxe, Shas (sefard/oriental) și Yahadut haTorah (Unitatea Torei, așkenaz) își va pierde majoritatea, ajungând în media la 50 de mandate din totalul de 120 în Knesset, parlamentul unicameral de la Ierusalim.

Foto: Facebook Youssef Jabareen / Mansour Abbas

Opoziția sionistă, care pe lângă Yashar, Democrații și Israel Beitenu, mai cuprinde și partidul B’Yahad (Împreună, centru dreapta), condus de foștii premieri Naftali Benett și Yair Lapid (a cărui mamă era originară din Transilvania), este previzionată a obține în medie 55 de mandate. Restul de 15 mandate ar reveni celor două liste arabo-israeliene, Lista Comună (trei partide naționaliste) și Ra’am (islamist moderat), condus de Mansour Abbas, ambele extrem de ostile premierului Netanyahu.

Deci viitorul parlament are toate șansele să fie unul majoritar ostil premierului Netanyahu. Dar aceasta nu înseamnă că într-o asemenea formulă, formarea unui nou guvern alternativă ar fi ușoară. Trei partide ale opoziție sioniste – Yashar, B’Yahad, Israel Beitenu – se declară opuse colaborării cu partidele arabe. Cele trei partide de centru și centru dreapta sunt compatibile ideologic cu Likud și ar putea forma cu acesta o coaliție majoritară, dar prezența lui Netanyahu împiedică orice formă de colaborare.

În concluzie, alegerile parlamentare din 27 octombrie seamănă foarte mult cu un referendum asupra lui Netanyahu, dar chiar și dacă acesta este învins, viitorul politic al Israelului pare mai tulbure ca oricând.

(Corespondență de la Ierusalim)