Prețurile alimentelor în Bulgaria sunt mai mici decât cele din ​​Albania, dar mai mari decât în ​​România, arată un studiu Euronews Business care examinează diferențele dintre diferite țări și motivele care au dus la această situația, scrie 24Chasa, citat de Rador Radio România.

Studiul arată că pâinea poate costa de peste trei ori mai mult într-o țară decât în ​​alta.

În Bulgaria, președinta Comisiei pentru Protecția Consumatorilor, Maia Manolova, a anunțat că adaosul comercial al produselor alimentare în lanțurile de retail ajunge la 135%. Din cauza acestor adaosuri comerciale, s-a ajuns la paradoxul ca același produs să fie mai scump la Sofia decât la Berlin. Manolova a arătat care sunt prețurile produselor alimentare de bază – lapte, brânză, cașcaval, unt din lapte de vacă. „Aceste produse ale țărilor de proveniență care le vând sunt la prețuri mult mai mici”, spune ea.

Studiul arată rezultate diferite – în Europa de Est, prețurile sunt mai mici.

Potrivit datelor Eurostat, alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă 13,6% din cheltuielile gospodăriilor din UE, comparativ cu 23,6% pentru locuințe și utilități.

Care țări sunt cele mai scumpe în ceea ce privește alimentele și cărui fapt i se datorează aceste diferențe?

Conform datelor de la mijlocul anului 2026 de la Numbeo – o bază de date a costului vieții generată de consumatori – indicele prețurilor alimentelor variază de la 57,2 în Moldova la 189,2 în Elveția, media UE fiind stabilită la 100. Aceasta înseamnă că în Elveția, alimentele sunt cu 89,2% mai scumpe decât media UE, în timp ce în Moldova sunt cu 42,8% mai ieftine.

Un coș de cumpărături care ar costa 100 euro la prețuri medii pentru UE, în Elveția ar costa 189,20 euro și 57,20 de euro în Moldova.

Care sunt cele mai scumpe state?

Trei din cele cinci cele mai scumpe state se află în Europa de Nord. Islanda (183,6) se află pe locul doi, urmată de Norvegia (154,4), Luxemburg (134,9) și Danemarca (128,4). Celelalte țări nordice sunt, de asemenea, peste media UE: Finlanda (119,7) și Suedia (116,6).

Dintre cele cinci economii mari din Europa, Franța este cea mai scumpă la alimente, cu 27,5% peste media UE. Spania (89,7) este singura sub medie. Regatul Unit (111,9), Germania (111,6) și Italia (110,2) se află toate peste aceasta, cu niveluri de prețuri similare.

Austria (124,5), Irlanda (122), Belgia (117,6) și Olanda (116,4) se numără, de asemenea, printre țările mai scumpe, toate peste media UE.

România este cea mai ieftină țară din UE

În cadrul UE, România (66,7) este cea mai ieftină țară la alimente, prețurile fiind cu 33,3% sub media UE.

În sens mai larg, alimentele sunt mai ieftine în Europa de Est și Balcani, inclusiv în țările candidate la UE. De exemplu, indicele este 59,8 pentru Macedonia de Nord, 67,9 pentru Bosnia și Herțegovina și 68,8 pentru Serbia. Turcia (82,1) este mai scumpă decât mai multe state membre ale UE, deși rămâne sub media pentru UE. Turcia are, de asemenea, cea mai mare inflație a prețurilor alimentelor din Europa. Prețuri mai mici nu înseamnă o accesibilitate mai mare

Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, observă că, în timp ce în unele țări prețurile alimentelor sunt mai mici decât media UE, gospodăriile alocă o parte mai mare din bugetul lor pentru alimente. De exemplu, în România, unde alimentele sunt mai ieftine, gospodăriile cheltuiesc 23,1% din bugetul lor pe alimente și băuturi nealcoolice. În Bulgaria, acest procent depășește, de asemenea, 20%.

„Prețurile mai mici nu înseamnă întotdeauna o accesibilitate mai mare”, a declarat pentru Euronews Business profesorul Jeremias Mate Balogh de la Universitatea Corvinus.

Menționând diferențele dintre salarii și puterea de cumpărare, el subliniază că alimentele pot fi mai ieftine în termeni absoluți, dar mai puțin accesibile în raport cu venitul net al oamenilor după impozitare.

Un coș de 18 produse alimentare costă 69,84 de euro în UE

Platforma Numbeo include 19 articole în categoria Markets. Euronews Business a colectat date privind prețurile acestor bunuri în octombrie 2026. Însumând prețurile a 18 dintre ele (fiecare articol numărat o singură dată, fără a aplica factori de ponderare), valoarea medie a unui astfel de coș în UE se ridică la 69,84 de euro. Țigările sunt excluse din calculele Euronews, deoarece prețurile lor variază semnificativ, iar procentul fumătorilor variază de la o țară la alta.

Similar cu rezultatele indicelui, coșul de consum este cel mai scump în Elveția – 137,90 de euro, în timp ce în Moldova este cel mai ieftin – 41,10 de euro.

În Norvegia, valoarea coșului depășește, de asemenea, 100 de euro (116,10 euro). Alte țări cu prețuri mari includ Luxemburg (99 euro), Austria (88,10 euro) și Danemarca (87,70 euro).

Printre cele mai mari cinci economii incluse în comparație, Franța rămâne cea mai scumpă țară. Acolo, coșul costă 87,40 de euro, în timp ce în Spania prețul este de doar 63 euro. În Italia, aceleași produse costă 80 de euro, în Germania – 75,20 de euro, iar în Regatul Unit – 69,10 euro. Cele 18 produse alimentare pot fi achiziționate cu mai puțin de 50 de euro în Macedonia de Nord (43,90 euro), Kosovo (45,50 euro), România (45,90 euro), Georgia (46,90 euro), Polonia (49,60 euro), Serbia (49,70 euro), Muntenegru (49,80 euro) și Bosnia și Herțegovina (49,80 euro).

De ce este pâinea în Danemarca de peste trei ori mai scumpă decât în ​​Bulgaria?

„Prețul alimentelor din magazin include doar parțial costul alimentelor în sine”, spune Benedetti. „De asemenea, include salariile, costurile energiei, chiria, transportul și taxele – toate acestea fiind mult mai mari în țările mai bogate.”

Ea observă că, conform datelor Numbeo, o pâine albă proaspătă de 500 de grame costă 3,18 euro în Danemarca și 1,02 euro în Bulgaria – o diferență de peste trei ori. Un cofrag de zece ouă – un produs mai standardizat – costă 4,52 euro în Danemarca și 2,69 euro în Estonia, ceea ce reprezintă o diferență mai puțin decât dublă.

Balog explică faptul că diferențele de prețuri la alimente între țările europene se datorează unei combinații de factori, inclusiv salariile, costurile terenurilor și forței de muncă, structura pieței de retail, impozitarea, cursurile de schimb valutar, costurile logistice și de transport, productivitatea agricolă și preferințele consumatorilor.