Într-o nouă ediție a emisiunii „Harta de Impact”, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) au discutat despre realizarea bugetului de către noul Guvern Luca Niculescu, dar și despre strategia politică cu care intră la guvernare Partidul Social Democrat condus de Sorin Grindeanu. Urmăriți emisiunea integral.

Jurnalistele au pus accentul pe problema cronică a administrației, și mai exact pe proiecțiile bugetare nerealiste ale guvernelor, din cauza supraestimării veniturilor și subevaluării cheltuielilor. Acestei situații i se adaugă și presiunea economică, fiind vorba despre explozia prețului carburanților, precum și de scăderea încasărilor din accize. Acești factori pun presiune directă pe serviciile publice esențiale.

„Sunt două cauze. Una că ministerele, atunci când își fac bugetul pe anul următor, de multe ori supraestimează veniturile și subestimează cheltuielile. A spus-o și Ilie Bolojan ieri, în dezbaterea din Parlament. Așa este cum au venit anumite spitale cu același buget din anul precedent, deși apoi a fost dublat. Plus că anul ăsta este situația dată pe care nu avea cum s-o anticipeze nimeni, situația dată de creșterea foarte mare a cheltuielilor cu combustibilii și compensarea prin reducerea accizei, unde statul a avut încasări mai puține și au crescut cheltuielile multor instituții: ambulanțele merg cu motorină, pompierii merg cu motorină, multe alte domenii. Acest lucru a dus la niște creșteri de cheltuieli care nu puteau fi anticipate atunci când s-a făcut bugetul. Este evident de ce este nevoie de rectificare bugetară.”

Discuția s-a concentrat apoi pe analiza manevrelor politice pregătite de PSD, condus de Sorin Grindeanu. Anticipând imposibilitatea de a-și onora promisiunile electorale într-o situație de guvernare în regim de austeritate, Ioana Câmpean și Elena Deacu vorbesc despre pregătirea terenului în scopul pasării responsabilității. Ținta principală, spun cele două, a fost Ilie Bolojan, căruia i se va imputa „greaua moștenire”, dar și eventualele nerealizări. În ceea ce îl privește pe Luca Niculescu, moderatoarele consideră că nici acesta nu va avea o viață ușoară, chiar din cauza PSD, care are din nou guvernarea. Evaluarea anunțată la șase luni de la preluarea mandatului este o pârghie strategică. Aceasta poate fi un mecanism de presiune, dar și o cale de ieșire de la guvernare.

„Dar revenind la greaua moștenire, este clar că Sorin Grindeanu încearcă să arunce cartoful fierbinte în curtea lui Ilie Bolojan și să îi mai deterioreze capitalul politic, pentru că nu poate să afirme că există o grea moștenire când a preluat ministrul de Finanțe din același guvern, care are nu neapărat un control, dar o viziune asupra finanțelor tuturor.

Evident, ceea ce face Sorin Grindeanu este un joc politic. Să nu uităm că el s-a abținut la votul din PSD de intrare la guvernare. Însă dorința baronilor locali, a tuturor șefilor din județe și, în general, a masei din PSD, decuplată de jumătate de an de la resurse, a fost de a veni la guvernare și nu au ținut cont, de fapt, de dorința sau de ceea ce Sorin Grindeanu a propus, ceea ce arată și fragilitatea lui acum în Partidul Social Democrat, indiferent cât apare în continuare ca liderul PSD. Aici este un joc politic pe care îl face Sorin Grindeanu, pentru că Guvernul Luca Niculescu – PSD a venit și cu niște promisiuni, exact promisiunile pe care le-am menționat, care înseamnă niște cheltuieli, înseamnă niște resurse care trebuie găsite în condițiile în care situația economică nu este foarte bună. Bugetul va trebui construit tot pe niște ajustări și pe menținerea în țintele de deficit, iar atunci s-ar putea ca PSD-ul să nu poată să livreze ceea ce a promis electoratului și va trebui să aibă un vinovat. Vinovatul acum va fi Ilie Bolojan.

Am mai văzut niște posibili țapi ispășitori. Sorin Grindeanu vorbea aseară, într-un discurs după ce Guvernul a fost învestit, despre plățile restante către constructori. A dat vina pe Transporturi, ceea ce nu este tocmai adevărat. Plăți restante de 3 miliarde de euro, a spus chiar un șef de companie din sectorul construcțiilor care coordonează o federație de construcții. Despre ce este vorba? Despre proiecte din tot planul de construcții și transporturi: vorbim de infrastructură rutieră, feroviară, vorbim și de sănătate. Avem spitale în construcție care necesită plăți.”

„Să și menționăm aici că unele dintre aceste spitale au ieșit din PNRR pentru că nu au putut fi finalizate la timp. Degeaba se laudă Alexandru Rogobete că a început nu știu câte șantiere. Ideea este că PSD-ul la Ministerul Sănătății, cu Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete de atâția ani miniștri, nu au reușit. Ei au preluat PNRR-ul cu cea mai mare alocare de bani din tot ce era alocat României pentru sănătate, cu o promisiune de 27 de spitale noi, iar abia s-au încheiat vreo șase. Restul au ieșit. Unele nu s-au mai făcut deloc pentru că nici proiectul nu s-a realizat, altele au început construcția târziu, foarte târziu, și atunci nu au mai putut să primească banii din PNRR. Planul Național de Redresare și Reziliență, așa cum a fost făcut pentru toate țările, include proiecte finanțate din bugetul Uniunii Europene doar dacă sunt finalizate atunci când se încheie PNRR-ul. Atât timp cât ele nu au fost finalizate, dar sunt începute, adică există într-adevăr construcții începute, există unele în care vezi schele, vezi pereții ridicați, nu puteau fi abandonate, dar ele acum trebuie finanțate din alți bani, ceea ce înseamnă alte costuri. Fie luăm tot din bugetul Uniunii Europene, din programele operaționale, dar acelea sunt deja supracontractate.”

„L-am avut pe Horațiu Cosma de la Ministerul Transporturilor aici, care ne vorbea de o supracontractare de proiecte de 500 de miliarde de lei pe transporturi, iar acestea trebuie să intre pe programe europene.

Și legat de PNRR, al doilea țap ispășitor care ar putea fi luat în vizor: vedem cum argumentele sunt că România s-ar putea să nu absoarbă până la finalul anului sumele din PNRR, după ce Guvernul Bolojan a preluat PNRR-ul blocat și a trebuit să îl renegocieze. Comisia Europeană era gata să ne taie fondurile, să ne amintim. Înainte de alegerile din 2025 eram pe punctul de a pierde fonduri europene. Nu mai aveai cu cine să discuți: din România încerca Comisia să discute cu cineva, dar n-avea cu cine. Una se vorbea la Bruxelles și alta implementau în țară politicienii.

Deci Planul Național de Redresare și Reziliență a fost renegociat, au fost salvate cât mai multe din granturi, este posibil să vedem 90% absorbție de fonduri europene și, așadar, pare că se mută țapul ispășitor pe PNRR, că nu este finalizat și nu sunt absorbite fondurile, iar s-ar putea să nu iasă cifrele pe deficit.”

„PSD-ul este maestrul ăsta de a fi și la guvernare, și de a se ascunde de responsabilitatea guvernării. Luca Niculescu este, de fapt, următorul țap ispășitor. Deocamdată, PSD-ul a ajuns la guvernare cu acest premier și nu îl atacă, dar deja Sorin Grindeanu, am avut și un zâmbet amar când l-am auzit, ne-a vorbit despre faptul că PSD va face o evaluare a guvernării peste șase luni. Dacă ne amintim cum s-a ajuns în această criză politică încheiată acum cu învestirea Guvernului PSD – Luca Niculescu, a fost tot o evaluare a guvernului în care se afla, făcută de PSD. PSD cu siguranță nu va dori să rămână la guvernare probabil până în anul electoral dacă nu va avea de unde să vină cu bani pentru electorat, cu indexarea pensiilor și cu alte măsuri care să se simtă în buzunarele celor care votează.”

Analiza politică dezvăluie o tactică a dublului rol din partea social-democraților. Pe de o parte, aceștia își asumă rolul de partid de guvernare prin exercitarea puterii. Pe de altă parte, adoptă în paralel o poziție de critică la adresa propriului executiv.