Pe scurt:

  • Creditele acordate populației de instituțiile financiare nebancare au ajuns la 15,6 miliarde de lei la finalul anului 2025, în creștere cu 28% față de anul anterior.
  • Creditele IFN acordate populației sunt aproape în totalitate credite de consum, potrivit datelor BNR.
  • Rata creditelor neperformante este semnificativ mai ridicată pe segmentul populației decât în cazul creditelor acordate companiilor.
  • În noiembrie 2025, ANPC anunța că identificase abateri la 326 dintre cele 573 de IFN-uri și case de amanet verificate, în cadrul unor controale aflate încă în desfășurare.
  • La nivel european, noile reguli privind creditele de consum ar trebui să se aplice începând cu 20 noiembrie 2026, cu cerințe suplimentare privind publicitatea, evaluarea bonității și informarea consumatorilor.

Creditarea oferită de instituțiile financiare nebancare a devenit o componentă tot mai vizibilă a pieței de consum din România. Pentru persoanele care caută acces rapid la o sumă relativ redusă, procesul digital poate simplifica solicitarea unui împrumut, însă viteza nu elimină necesitatea verificării costurilor și a condițiilor contractuale.

În practică, informațiile esențiale trebuie consultate direct înainte de trimiterea unei cereri. De exemplu, pe site-ul Hora Credit pot fi verificate condițiile produselor disponibile și informațiile referitoare la costuri, rambursare și suma totală de plată. Aceeași regulă ar trebui aplicată indiferent de creditor: oferta concretă, DAE, costul total și obligațiile contractuale trebuie înțelese înainte de semnare.

Creditele IFN acordate populației au crescut cu 28%

Cele mai recente date anuale publicate de Banca Națională a României arată o creștere importantă a finanțării nebancare destinate populației.

La finalul anului 2025, creditele acordate populației de IFN-uri ajunseseră la 15,6 miliarde de lei, cu 28% peste nivelul înregistrat cu un an înainte.

În același timp, creditele acordate de IFN-uri companiilor nefinanciare au crescut cu 12,5%, până la 49,8 miliarde de lei. Cele două categorii însumau astfel aproximativ 65,4 miliarde de lei.

BNR precizează că împrumuturile acordate populației de IFN-uri sunt aproape în totalitate credite de consum. La sfârșitul lui 2025, aproximativ 91% dintre acestea erau denominate în lei.

Diferențele apar și în ceea ce privește calitatea portofoliului. Rata creditelor neperformante asociată împrumuturilor acordate populației era de aproximativ 8,7%, iar pentru creditele de consum în lei ajungea la circa 8,8%. În cazul creditelor acordate companiilor, rata era de aproximativ 2,7%.

Aceste date nu înseamnă că orice credit IFN este, prin definiție, problematic. Ele arată însă că, pe acest segment, capacitatea de rambursare și evaluarea corectă a costului unui împrumut sunt deosebit de importante.

De ce contează educația financiară atunci când creditarea se mută online

Digitalizarea reduce numărul de pași necesari pentru solicitarea unui credit și facilitează accesul la produse financiare. Dar o procedură simplă nu înseamnă automat și o decizie simplă.

Un consumator trebuie să poată diferenția între dobânda nominală, DAE, suma unei rate și valoarea totală care va fi rambursată.

Studiul internațional OECD/INFE privind educația financiară a adulților, realizat în 39 de țări și economii, inclusiv România, arată că există în continuare un spațiu important pentru îmbunătățirea cunoștințelor și comportamentelor financiare. OECD subliniază și legătura dintre un nivel mai bun de educație financiară, reziliența financiară și capacitatea de a lua decizii informate.

Acest lucru devine cu atât mai relevant în cazul unui produs financiar care poate fi solicitat online într-un interval scurt de timp.

Viteza procesului ar trebui, în mod ideal, să fie însoțită de timp suficient pentru verificarea contractului.

Ce a constatat ANPC în controalele făcute la IFN-uri

Un alt semnal relevant pentru consumatori vine din controalele efectuate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Potrivit rezultatelor parțiale publicate de ANPC în noiembrie 2025, autoritatea verificase la acel moment 573 de IFN-uri și case de amanet din România.

La 326 dintre entitățile controlate fuseseră constatate abateri de la prevederile legale.

ANPC anunța:

  • 256 de amenzi contravenționale;
  • 216 avertismente;
  • amenzi în valoare totală de aproximativ 1,47 milioane de lei;
  • 104 măsuri complementare.

Autoritatea preciza explicit că acțiunea de control era încă în desfășurare, astfel încât cifrele reprezentau situația disponibilă la data comunicatului și nu rezultatul final al întregii campanii de verificare.

Printre problemele identificate se numărau modul de calcul al unor dobânzi, clauze contractuale considerate neclare, probleme privind informațiile furnizate consumatorilor și anumite practici de publicitate.

Pentru un client, concluzia practică este simplă: faptul că o instituție oferă acces rapid la finanțare nu elimină necesitatea verificării atente a documentelor și a costului real al creditului.

Regulile europene pentru creditele de consum se schimbă din noiembrie 2026

Piața creditelor de consum se află și în fața unei schimbări importante de reglementare la nivel european.

În ianuarie 2026, Comisia Europeană a trimis României, alături de alte state membre, o scrisoare de punere în întârziere pentru necomunicarea transpunerii complete a Directivei (UE) 2023/2225 privind contractele de credit pentru consumatori.

Statele membre trebuiau să transpună directiva în legislația națională până la 20 noiembrie 2025.

Potrivit EUR-Lex, normele rezultate din noul cadru european ar trebui să se aplice începând cu 20 noiembrie 2026.

Directiva urmărește, printre altele, creșterea transparenței și protecției consumatorilor într-o piață în care creditarea este din ce în ce mai digitalizată.

Publicitate mai clară

Comunicările comerciale privind creditele trebuie să fie clare și să nu inducă în eroare.

Noul cadru european introduce inclusiv obligația ca publicitatea pentru creditele de consum să conțină un avertisment vizibil privind faptul că împrumutarea banilor presupune costuri.

Limitarea datelor folosite pentru evaluarea bonității

Una dintre schimbările relevante pentru creditarea digitală vizează evaluarea bonității.

Directiva interzice utilizarea informațiilor provenite din rețelele sociale pentru evaluarea capacității consumatorului de a rambursa creditul.

Evaluarea trebuie să se bazeze pe informații relevante și proporționale privind situația financiară și economică a solicitantului.

Dreptul de retragere

Noul cadru păstrează un termen de 14 zile calendaristice în care consumatorul poate exercita dreptul de retragere dintr-un contract de credit, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă.

Aplicarea concretă în România trebuie însă urmărită prin forma finală a legislației naționale care transpune directiva.

Cum verifici un IFN înainte de a lua un credit

Indiferent de modificările legislative care urmează să se aplice, există câteva verificări care pot fi făcute înainte de semnarea unui contract.

1. Verifică instituția în registrele BNR

BNR publică registrele oficiale ale instituțiilor financiare nebancare.

Înainte de contractarea unui credit, consumatorul poate verifica dacă instituția apare în registrele relevante și care este statutul acesteia.

2. Nu analiza doar dobânda

Dobânda afișată nu oferă singură imaginea completă asupra costului creditului.

Trebuie verificate cel puțin:

  • DAE;
  • suma împrumutată;
  • perioada de rambursare;
  • valoarea totală plătibilă;
  • valoarea și frecvența ratelor;
  • costurile aplicabile în caz de întârziere;
  • eventualele servicii sau costuri suplimentare.

DAE este unul dintre principalii indicatori standardizați utilizați pentru compararea costurilor creditelor, însă trebuie analizată împreună cu suma totală de rambursat și condițiile efective ale contractului.

În cazul creditelor acordate pentru perioade scurte, este cu atât mai important ca procentul DAE să fie analizat alături de costul concret exprimat în lei.

3. Citește informațiile precontractuale

Înainte de semnare, clientul trebuie să primească informațiile prevăzute de legislația privind creditele de consum.

Acestea trebuie analizate înainte de acceptarea contractului, nu după acordarea finanțării.

Dacă o formulare nu este clară, este recomandabil ca solicitantul să ceară explicații înainte de a accepta oferta.

4. Uită-te la suma totală de rambursat

O rată care pare accesibilă nu spune întotdeauna cât costă creditul în ansamblu.

Un reper important este valoarea totală pe care clientul va trebui să o plătească până la finalul contractului.

Două credite cu aceeași sumă inițială pot avea costuri finale diferite în funcție de perioadă, dobândă și celelalte condiții contractuale.

5. Verifică ce se întâmplă dacă întârzii plata

Înainte de semnare trebuie analizate și condițiile aplicabile în cazul în care rata nu poate fi achitată la termen:

  • dobânzi sau costuri de întârziere;
  • procedura de notificare;
  • opțiunile disponibile în caz de dificultăți financiare;
  • consecințele neplății.

Aceste elemente pot deveni la fel de importante ca dobânda inițială dacă apar probleme pe parcursul rambursării.

Semnale care justifică o verificare suplimentară

Există și situații în care consumatorul ar trebui să fie deosebit de atent.

Printre acestea:

  • costurile nu sunt explicate suficient de clar înainte de semnare;
  • nu poate fi identificată ușor suma totală de rambursat;
  • informațiile din reclamă diferă de cele prezentate ulterior în ofertă;
  • clientul este presat să ia imediat o decizie;
  • anumite clauze sau costuri suplimentare sunt dificil de identificat în documente;
  • creditorul nu poate fi identificat în registrele oficiale relevante.

Un produs de credit nu ar trebui evaluat doar după viteza cu care pot fi obținuți banii, ci după cost, obligații contractuale și capacitatea reală de rambursare.

Mai multă creditare înseamnă și mai multă nevoie de transparență

Creșterea cu 28% a creditelor acordate populației de IFN-uri într-un singur an arată că finanțarea nebancară are un rol tot mai important pe piața românească.

În același timp, rata mai ridicată a creditelor neperformante pe acest segment, constatările ANPC și modificările legislative europene arată de ce transparența trebuie să evolueze în același ritm cu accesibilitatea produselor financiare.

Responsabilitatea nu aparține unei singure părți.

Autoritățile trebuie să supravegheze piața și respectarea legislației, creditorii trebuie să ofere informații clare și complete, iar consumatorii pot reduce riscul unei decizii nepotrivite prin verificarea atentă a condițiilor înainte de semnare.

În practică, trei informații merită verificate de fiecare dată: cât primești, cât vei plăti în total și în ce termen trebuie să rambursezi.

Accesul rapid la credit poate fi util în anumite situații. Dar rapiditatea procesului nu ar trebui să înlocuiască analiza costului și a obligațiilor asumate.