Ponderea românilor care consideră că locuinţele lor sunt pregătite să facă faţă efectelor schimbărilor climatice a scăzut anul acesta cu 10 puncte procentuale faţă de 2025, ajungând la 68%, iar 8 din 10 consideră că există o legătură directă între acestea şi producerea unor fenomene meteorologice extreme, relevă cea mai recentă cercetare sociologică realizate la solicitarea Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), transmite Agerpres.

„Impactul fenomenelor meteo extreme îi face pe români să conştientizeze din ce în ce mai mult riscurile la care sunt expuşi şi să fie mai rezervaţi în evaluarea capacităţii propriilor locuinţe de a face faţă efectelor schimbărilor climatice. Astfel, ponderea românilor care consideră că locuinţele lor sunt pregătite să facă faţă efectelor schimbărilor climatice a scăzut anul acesta cu 10 puncte procentuale faţă de 2025, ajungând la 68%. În acelaşi timp, 8 din 10 români consideră că există o legătură directă între schimbările climatice şi producerea unor fenomene meteorologice extreme”, potrivit unui comunicat al UNSAR, remis vineri Agerpres.

Totodată, furtunile puternice şi valurile de căldură sunt fenomenele cele mai frecvent menţionate în rândul respondenţilor care declară că locuinţa le-a fost afectată de schimbările climatice în ultimii ani, fiecare cu 30%, urmate de inundaţii (20%) şi secetă (13%), indică cercetarea realizată de IRES.

„Fenomenele meteorologice extreme produc pagube importante locuinţelor şi pot afecta stabilitatea financiară a familiilor. Scăderea încrederii românilor în capacitatea propriilor locuinţe de a face faţă efectelor schimbărilor climatice arată atât că românii devin din ce în ce mai conştienţi de amploarea riscurilor care ne înconjoară, dar şi cât de necesare sunt măsurile de prevenţie şi de asigurare”, a declarat preşedintele & director general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, citat într-un comunicat al patronatului.

Cercetarea evidenţiază şi măsurile pe care românii declară că le-au luat pentru a diminua impactul schimbărilor climatice. Reciclarea materialelor precum hârtia, sticla, plasticul şi metalul este menţionată de 71% dintre respondenţi, limitarea consumului de energie electrică de 66%, iar colectarea selectivă a deşeurilor de 65%.

În ceea ce priveşte consumul de resurse şi îmbunătăţirile aduse locuinţei, 47% declară că au limitat consumul de apă, 44% că au achiziţionat electrocasnice cu consum redus de energie, iar 43% că au realizat izolarea termică a locuinţei.

Separat de măsurile deja luate, respondenţii au indicat şi modificările pe care le-ar face locuinţelor pentru a le pregăti în faţa schimbărilor climatice. Astfel, 35% menţionează instalarea unor pompe de căldură sau a unor sisteme de încălzire şi răcire eficiente energetic ori bazate pe energie regenerabilă. Utilizarea vopselelor naturale sau ecologice este indicată de 29%, schimbarea amenajărilor interioare de 26%, iar intervenţiile structurale sau arhitecturale de 17%.

Pe parcursul lunii octombrie, UNSAR derulează campania de comunicare „Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi”, prin care aduce în atenţia publicului importanţa prevenirii riscurilor, a pregătirii pentru situaţii neprevăzute şi a protecţiei financiare a locuinţei.

„Prin ‘Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi’, încurajăm românii să transforme preocuparea faţă de schimbările climatice în acţiuni concrete. Verificarea acoperişului şi a sistemelor de evacuare a apei, întreţinerea locuinţei şi alegerea unei asigurări potrivite sunt paşi care pot contribui la limitarea consecinţelor unor evenimente neprevăzute”, a transmis, la rândul său, Alina Bărbulescu, coordonator al Secţiunii Asigurări Generale în cadrul UNSAR.

În România, asigurarea obligatorie PAD oferă protecţie financiară, în limitele prevăzute de lege, pentru pagubele produse locuinţelor de cutremure, inundaţii naturale şi alunecări de teren.

Poliţele facultative pot extinde protecţia locuinţei şi pot include bunurile din interior, oferind acoperire pentru riscuri precum furtunile, vijeliile, grindina sau incendiile, în limitele şi condiţiile contractuale.

Prevenţia şi protecţia financiară se completează reciproc, contribuind la reducerea vulnerabilităţii locuinţelor şi la gestionarea consecinţelor financiare ale evenimentelor nefericite.

Înfiinţată în 1994, UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 23 de companii de profil. Acestea deţin o pondere de peste 90% din piaţa locală de asigurări. Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea şi reprezentarea intereselor asigurătorilor şi reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activităţii de asigurări în România şi a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern şi internaţional.

Asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 7,5 milioane de euro în fiecare zi calendaristică.