Ministrul propus al Economiei, Daniel Zamfir, de la PSD, spune, la audierile pentru funcţie, că o prioritate este accesul României la materiale critice şi exportul acestora sub formă prelucrată, ca parte integrantă a lanţurilor europene de producţie.

„Pun mare accent pe materiile prime critice și pe aportul economiei circulare. Vreau să poziționăm România ca furnizor pentru materiile critice prelucrate, nu ca exportator de materie brută. Vom finaliza și implementăm rapid Planul de acțiune a strategiei naționale pentru resurse minerale ne-energetice 2035. Materiile prime critice vor fi un punct esențial în politica Ministerului Economiei”, a spus Zamfir.

La nivelul Ministerului Economiei, condus încă de Irinel Dărău, s-au redactat deja strategiile privind exploatarea resurselor critice. Pe partea de resurse minerale, strategia națională vizează o serie largă de materii prime critice prezente pe teritoriul național: grafit, cupru, magneziu, titan, litiu, wolfram, bismut, galiu, germaniu și pământuri rare.

România se numără printre puținele state membre care dețin în subsolul sau în sterilul industrial istoric o parte semnificativă din materiile prime critice catalogate ca atare de Bruxelles.

Punctele noastre forte recunoscute la nivel comunitar includ:

Grafitul pentru baterii: Prin zăcămintele de șisturi grafitoase de la Baia de Fier – Polovragi (județul Gorj), administrate de Salrom, România deține un proiect strategic de importanță europeană majoră, evaluat la aproape 200 de milioane de euro, menit să asigure o mare parte din necesarul UE de grafit de puritate ridicată pentru anodul bateriilor auto.

Rezervele masive de cupru: România găzduiește la Roșia Poieni circa 60% din rezervele naționale de cupru ale României, un metal absolut indispensabil pentru orice formă de cablare, electrificare, motoare electrice și rețele de transport energetic, completat de zăcămintele private de la Rovina.

Metale de aliaj, bismut, wolfram și magneziu: Prin zăcămintele polimetalice din Munții Apuseni și Carpații Orientali, precum și prin proiectele dedicate magneziului, țara noastră acoperă nișe critice greu de replicat în alte regiuni ale Uniunii, oferind alternative viabile la importurile asiatice.

Potențialul resurselor secundare (Iazurile de decantare): Un capital imens al României îl reprezintă sutele de iazuri de decantare și halde miniere istorice care ascund cantități însemnate de galiu, germaniu, cobalt și metale prețioase. Cu finanţare atrasă și programe de reprocesare ecologică, aceste deșeuri industriale pot fi transformate rapid în surse de materii prime secundare, fără riscurile și timpul asociat deschiderii unor mine complet noi de la zero.

Deşi are reserve însemnate de minerale critice, România nu are deloc fabrici de produse finite. Oricum, aşa ceva este extrem de rar şi la nivel european.