Inflația din România va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026 și va depăși valorile estimate anterior, pe fondul scumpirii combustibililor și energiei, al creșterii prețurilor materiilor prime și al evoluției cursului de schimb, arată Banca Națională a României în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie.

Membrii Consiliului de administrație avertizează că riscurile la adresa leului rămân ridicate, în contextul deficitelor gemene și al incertitudinilor politice, dar au decis în unanimitate să mențină dobânda-cheie la 6,5%.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 8 octombrie 2026:

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au evidențiat scăderea substanțială consemnată de rata anuală a inflației în primele două luni din trimestrul III 2026 în contextul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului trecut, arătând că aceasta s-a redus la 6,17 la sută în august, de la 10,42 la sută în iunie 2026.

S-a observat că efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri pe partea ofertei au afectat prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC, cu precădere dinamica anuală a prețurilor energiei, și că influențe suplimentare în sens descendent au venit din continuarea descreșterii pronunțate a prețurilor LFO, ce au fost doar în mică măsură contrabalansate de cele generate de scumpirea semnificativă a combustibililor, pe fondul creșterii ample a cotației petrolului.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a coborât la 6,2 la sută în august, de la 8,3 la sută în iunie 2026, în condițiile în care dinamica prețurilor alimentelor procesate și-a accentuat puternic descreșterea amorsată în debutul anului curent, iar dinamicile subcomponentelor non-alimentare au înregistrat la rândul lor scăderi pronunțate, după patru trimestre de creștere, rămânând însă în cazul serviciilor la un nivel ridicat, mult superior celor atinse în prima jumătate a anului trecut, au remarcat membrii Consiliului.

În urma evaluărilor, s-a concluzionat că descreșterea dinamicii inflației de bază a fost determinată în principal de efectele de bază dezinflaționiste asociate majorării cotelor de TVA și a accizelor la mijlocul trimestrului III 2025, și într-o mică măsură de scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și de slăbirea cererii de consum, în timp ce mici influențe de sens opus au venit din creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA, precum și din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

În acest context, s-au făcut referiri la creșterea consemnată în august de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum după scăderea similară ca amplitudine din luna precedentă, dar mai cu seamă la cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, care s-au redus totuși pe ansamblul trimestrului III 2026 în cazul firmelor, însă s-au reamplificat ușor la nivelul consumatorilor. Totodată, expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au mărit în august și septembrie, revenind în apropierea limitei de sus a intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a diminuat în iulie o parte din pierderile anterioare, în corelație cu redresarea moderată a dinamicii veniturilor populației, inclusiv pe fondul majorării salarizării minime, precum și cu scăderea substanțială a ratei anuale a inflației, au subliniat membrii Consiliului.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026, după ce s-a comprimat cu 0,1 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce face probabilă prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat în acest interval, în linie cu previziunile.

Totodată, s-a observat că restrângerea la -0,4 la sută a contracției în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026, de la -1,2 la sută în trimestrul precedent, a fost determinată aproape integral de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a consemnat un amplu salt, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accentueze scăderea față de perioada similară a anului anterior.

În același timp, evoluția exportului net a redevenit contracționistă în trimestrul II 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii s-a mărit vizibil față de trimestrul precedent, devansând-o pe cea aproape neschimbată a volumului exporturilor. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt în trimestrul II 2026 trendurile de scădere în termeni anuali pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri, inclusiv ca urmare a deteriorării raportului de schimb, au semnalat membrii Consiliului.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că actualele date sugerează o accentuare a tendinței de relaxare a condițiilor de pe piață în trimestrul II 2026 – indicând atât o scădere a ratei locurilor de muncă vacante, cât și o creștere abruptă a ratei șomajului BIM –, însă transmit, împreună cu sondajele de specialitate, semnale mixte privind evoluțiile probabile din trimestrul III și în perspectivă apropiată. Astfel, s-a arătat că efectivul salariaților din economie și-a prelungit trendul lent descrescător în lunile iunie și iulie 2026, în timp ce rata șomajului BIM a consemnat o corecție descendentă semnificativă, revenind în iulie-august la 6,4 la sută, de la valoarea medie de 6,8 la sută la care a urcat în trimestrul II 2026. În același timp, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, după două trimestre de scădere, însă deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat ușor descreșterea, ajungând la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluțiilor din industrie și construcții, au subliniat membrii Consiliului.

S-a observat, totodată, că dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, menținându-se totuși la un nivel scăzut din perspectivă istorică, în timp ce variația costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a accentuat considerabil ascensiunea, revenind în proximitatea palierului de două cifre.

Inclusiv în aceste condiții, incertitudinile asociate dinamicii viitoare a costurilor cu forța de muncă rămân însemnate, au susținut membrii Consiliului, evocând necunoscutele privind perspectiva politicii salariale din sectorul public, dar mai cu seamă nivelurile înalte ale ratei anuale a inflației și ale anticipațiilor inflaționiste, precum și decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat. Au fost evidențiate însă în mai multe rânduri influențele de sens opus așteptate să decurgă din costurile și incertitudinile generate de conflictele geopolitice și de amplificarea șocului energetic, precum și din măsurile de consolidare bugetară, cu repercusiuni asupra cererii de consum și asupra veniturilor și activității investiționale a firmelor. De asemenea, au fost reiterate riscurile induse pe mai departe de tensiunile comerciale globale și de schimbările structurale de pe anumite piețe, alături de implicațiile recursului crescut la angajați extracomunitari și ale extinderii digitalizării și automatizării.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în august și în primele decade din septembrie, pentru ca ulterior să cunoască ajustări crescătoare succesive, mai pronunțate în primele zile din octombrie. Totodată, s-a observat că randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au mărit fluctuațiile în prima parte a lunii septembrie și au înregistrat apoi o creștere considerabilă – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate –, care s-a corectat în mare parte în primele zile din octombrie. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a accentuat ascensiunea în septembrie, iar la finele lunii și în debutul lui octombrie a consemnat o creștere abruptă semnificativă, rămânând apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit considerabil, în condițiile întăririi substanțiale a monedei americane pe piețele financiare internaționale, au evidențiat membrii Consiliului.

Riscurile la adresa cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând fluctuația accentuată a aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore și ale celor din regiune, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, alături de structura finanțării acestora, precum și incertitudinile generate de situația politică internă. În cadrul intervențiilor, au fost subliniate importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cerința atragerii fondurilor europene, ce sunt esențiale inclusiv din perspectiva implicațiilor asupra poziției externe a economiei și asupra primei de risc suveran, implicit asupra costului finanțării sectorului public și a celui privat.

În contextul evaluării, s-a mai precizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat ascensiunea lentă reamorsată în debutul anului curent, reducându-se la 8,2 la sută în august 2026, de la 8,4 la sută în iunie, în principal ca urmare a accentuării scăderii variației anuale a creditului în valută al societăților nefinanciare. Pe segmentul populației, dinamica creditului și-a întrerupt însă descreșterea, mărindu-se marginal în acest interval, în condițiile în care accentuarea ușoară a scăderii ritmului creditului în lei pentru locuințe a fost mai mult decât contrabalansată ca impact de reaccelerarea creșterii creditului în lei pentru consum și alte scopuri, au remarcat membrii Consiliului.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1 la sută în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8 la sută în iunie 2028.

S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an –, precum și evoluția cursului de schimb al leului.

Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor țițeiului și altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele directe și indirecte potențial exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate. Au fost evidențiate însă și performanțele din acest an ale unor sectoare agricole vegetale, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și energiei asupra prețurilor unor bunuri și servicii.

Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali sunt așteptate să se resimtă doar ceva mai pregnant în viitorul apropiat comparativ cu perioada anterioară, dar să devină tot mai evidente în perspectivă ceva mai îndepărtată, au susținut membrii Consiliului, evocând din nou decalajele de timp cu care se manifestă efectele gap-ului negativ al PIB – mai ales în contextul persistenței mărite a inflației de bază -, dar și dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată în semestrul I 2026 și perspectiva continuării adâncirii acestuia în semestrul II, pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025. Acestora li se alătură slăbirea accentuată a cererii de consum în prima jumătate a anului curent și probabila trenare a redresării ei pe orizontul apropiat de timp, precum și coborârea dinamicii costurilor salariale din sectorul privat la niveluri joase din perspectivă istorică în semestrul I 2026, succedată însă de o posibilă creștere în trimestrul III, având în vedere și reamplificarea pronunțată a celei din industrie în luna iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut, au arătat membrii Consiliului.

Referitor la viitorul apropiat al poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o redresare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2026, ceva mai modestă decât s-a anticipat anterior și cu un aport însemnat al agriculturii în trimestrul III, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele previzionate în luna august 2026 pentru acest interval.

S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o deteriorare a evoluției economiei în trimestrul III 2026 în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, ce poate fi atribuită prioritar ritmului formării brute de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. Totodată, din partea exportului net este posibil un impact contracționist în accentuare în acest interval, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a consemnat în iulie 2026 o scădere mai pronunțată față de trimestrul precedent decât cea a importurilor, astfel încât ecartul dintre ele a redevenit ușor negativ. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și-a accelerat ușor creșterea anuală în prima lună a trimestrului III, iar deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală în raport cu trimestrul anterior, în condițiile deteriorării severe a balanțelor veniturilor, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În același timp, au fost evidențiate incertitudinile mari ce rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

Au fost reiterate însă și incertitudinile și riscurile semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generate pe mai departe de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european și mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare, precum și ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina, cât și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești, au arătat din nou membrii Consiliului.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.