De la Generația Z până la „baby boomers”, angajații din diverse domenii caută modalități de a-și asigura viitorul profesional, în contextul în care inteligența artificială amenință să răstoarne piața muncii. Alex Karp, CEO-ul Palantir, are o perspectivă extrem de simplă asupra celor care vor avea succes, relatează Fortune.

„Există, în esență, două moduri de a ști că ai un viitor. Unu: ai o pregătire profesională de specialitate (într-o meserie tehnică). Sau doi: ești neurodivergen”, a declarat miliardarul în vârstă de 59 de ani în cadrul emisiunii TBPN, în luna martie.

Prima categorie menționată de Karp reflectă un consens tot mai larg: meseriașii calificați – de la electricieni la instalatori – sunt greu de înlocuit prin automatizare și sunt tot mai căutați, pe măsură ce marile companii tehnologice construiesc centre de date masive, iar SUA se confruntă cu un deficit de forță de muncă.

Avantajul persoanelor neurodivergente pe piața muncii

Cea de-a doua categorie are o notă mai personală. Karp a vorbit adesea despre faptul că suferă de dislexie, o tulburare de învățare care poate afecta citirea, scrierea și procesarea informațiilor. Într-un sens mai larg, neurodivergența poate include afecțiuni precum ADHD și autismul.

Pentru Karp, această diferență cognitivă poate reprezenta un avantaj într-o lume dominată de inteligența artificială – nu atât datorită diagnosticului în sine, cât mai ales datorită modului de gândire pe care acesta îl poate favoriza. Succesul, susține el, va aparține celor care gândesc diferit și își asumă riscuri sau, în cuvintele sale, celor care sunt „mai degrabă artiști, privesc lucrurile dintr-o perspectivă diferită și sunt capabili să creeze ceva unic”.

Persoanele neurodivergente, căutate de departamentele de vânzări ale companiilor

Potrivit unui studiu Gartner, se estimează că, până în 2027, o cincime din departamentele de vânzări ale companiilor din topul Fortune 500 vor recruta activ persoane neurodivergente pentru a-și îmbunătăți performanța în afaceri.

În timp ce Alex Karp avertizează că AI-ul va duce la dispariția unor locuri de muncă, Palantir mizează pe talente neurodivergente și pe absolvenți de liceu.

Deși neurodivergența nu este o condiție obligatorie pentru a obține un loc de muncă la Palantir, compania a precizat clar că vede în acești candidați un avantaj strategic.

Aceasta oferă un program dedicat, numit „Neurodivergent Fellowship”, menit să recruteze talente care gândesc diferit față de angajații convenționali.

„Persoanele neurodivergente vor juca un rol disproporționat de important în modelarea viitorului Americii și al Occidentului. Ele văd dincolo de ideologiile de fațadă și percep frumusețea existentă în lume – frumusețe pe care tehnologia și arta o pot scoate la iveală”, se preciza în anunțul de angajare.

Locurile de muncă din domeniul științelor umaniste, distruse de AI?

Această abordare reflectă scepticismul lui Karp față de parcursurile profesionale tradiționale. Deși deține trei diplome academice – inclusiv una în drept (JD) de la Stanford și un doctorat în filosofie de la Universitatea Goethe din Germania –, Karp a vorbit deschis despre limitele învățământului superior într-o economie dominată de inteligența artificială.

„(Inteligența artificială) va distruge locurile de muncă din domeniul științelor umaniste. Ai urmat o universitate de elită și ai studiat filosofia – mă voi folosi pe mine drept exemplu –; sper că mai ai și o altă competență, căci aceasta va fi greu de valorificat pe piața muncii”, a declarat Karp la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, la începutul anului 2026.

Palantir a lansat, de asemenea, un program separat – „Meritocracy Fellowship” – conceput special pentru absolvenții de liceu care nu au urmat cursurile unei facultăți. Pentru a se califica în prima serie a programului, candidații aveau nevoie de rezultate la teste comparabile cu cele necesare pentru admiterea la universitățile din Ivy League.

Programul a atras peste 500 de aplicanți. Cei 22 de studenți admiși proveneau din două categorii: tineri care considerau că facultatea nu le oferă perspective atractive și tineri care nu reușiseră să intre la universitățile la care visau, potrivit Wall Street Journal.

Seria din toamna anului 2026 a programului oferea participanților o bursă lunară de 5.400 de dolari și promova un mesaj clar: „Evită datoriile. Recâștigă ani din viața ta. Obține diploma Palantir.” Cei mai performanți cursanți pot primi chiar oferte de angajare cu normă întreagă în cadrul companiei.

Generația Z, cu tot mai puține oportunități de a debuta pe piața muncii

Oportunitățile de debut în carieră pentru Generația Z devin tot mai rare – dar nu toată lumea a renunțat la facultate.
Pe măsură ce posturile de debut tradiționale devin tot mai greu de găsit pentru absolvenții din Generația Z, mulți tineri ajung la o concluzie similară cu cea a lui Karp: o diplomă universitară nu mai reprezintă, de una singură, o cale garantată spre succes.

Cu toate acestea, unii lideri din domeniul tehnologiei susțin că învățământul superior este departe de a fi învechit și că studiile umaniste, în special, ar putea deveni mai valoroase în era inteligenței artificiale. Jaime Teevan, cercetătorul-șef al Microsoft, consideră că următoarea generație va avea de câștigat studiind discipline care pun accent pe cum să gândești, nu doar pe ce să faci.

Abilitățile metacognitive, esențiale

„Abilitățile metacognitive vor fi esențiale: flexibilitatea, adaptabilitatea, spiritul de experimentare, gândirea critică și capacitatea de a pune lucrurile sub semnul întrebării. Dezvoltarea gândirii critice presupune efort – implică activități dificile și o reflecție profundă. Din acest punct de vedere, o educație tradițională în domeniul științelor umaniste este extrem de importantă”, a declarat ea pentru Wall Street Journal.

Având o perspectivă opusă celei a lui Karp, Daniela Amodei, cofondatoare a companiei de inteligență artificială Anthropic, a afirmat că studiul științelor umaniste va deveni „mai important ca niciodată”.

„Trăsăturile care ne definesc ca oameni vor căpăta o importanță mult mai mare, nicidecum mai mică. Mă refer aici la faptul că, atunci când recrutăm personal la Anthropic, căutăm oameni care comunică excelent, posedă o inteligență emoțională și abilități interpersonale remarcabile, sunt amabili, empatici și curioși, și doresc să îi ajute pe ceilalți”, a declarat ea pentru ABC News în luna februarie.

Citește și: 

România, ultima din UE la ponderea angajaților din sectorul cultural: Ce competențe devin esențiale pentru cei care lucrează în industriile creative, în era AI