Apele Române suplimentează cu 20 de metri cubi pe secundă, în perioada 10–18 octombrie, debitul evacuat din acumularea Iezer, în condițiile în care nivelul Dunării la Cernavodă a ajuns la numai trei centimetri de limita operațională relevantă pentru pomparea apei de răcire, relatează Mediafax.

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) anunță sâmbătă că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 de metri cubi pe secundă.

Nivelul Dunării, la un nivel îngrijorător

Potrivit instituției, la Cernavodă, nivelul apei se situează foarte aproape de limita operațională de -262 de centimetri, relevantă pentru asigurarea condițiilor de pompare a apei de răcire a centralei nucleare.

„Astăzi, 10 octombrie 2026, a fost înregistrată cota de -259 cm, cu numai 3 cm peste această limită, situație care impune adoptarea unor măsuri operative urgente și coordonate”, transmit reprezentanții Apelor Române.

În acest context, ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie, prin exploatarea coordonată a acumulărilor de pe valea Mostiștei.

Intervenții de urgență la Cernavodă

Intervenția este corelată cu evacuări controlate de apă din acumulările Izbiceni, de pe râul Olt, și Mihăilești, de pe râul Argeș, pentru suplimentarea aportului de apă în Dunăre și limitarea scăderii nivelurilor în sectorul Cernavodă.

Apele Române precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea acesteia, în acumulare va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane de metri cubi, iar evacuările vor fi monitorizate și adaptate condițiilor hidrologice.

„În condițiile actuale, asigurarea resurselor de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă reprezintă o responsabilitate de interes național”, se mai arată în comunicatul ANAR.

Reactoarele de la Cernavoadă, oprite de peste două luni

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, declara marți, 6 octombrie, că cele două reactoare ale centralei nu vor fi repornite în următoarele zece zile.

Unitatea 1 a centralei a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2, pe 13 august, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, în contextul secetei severe. Centrala de la Cernavodă asigură în mod normal circa 20% din producția de energie electrică a României. Oprirea completă a scos din sistem o capacitate totală de 1.400 MW. Totodată, cele două unităţi asigură agentul termic pentru mai mult de 75% din populaţia oraşului Cernavodă.

Ambele reactoare de la Cernavodă, oprite pentru prima dată din cauza secetei

Ultima dată când întreaga centrală de la Cernavodă a fost oprită voluntar și preventiv din cauza secetei a fost în 2003, atunci când un singur reactor (Unitatea 1) se afla în funcțiune.

Însă în vara acestui an s-a creat un precedent istoric major – este pentru prima dată când ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite voluntar și preventiv din cauza secetei.

A doua oprire integrală a CNE Cernavodă în câteva luni

Centrala Nucleară de la Cernavoadă a mai fost oprită integral în acest an, respectiv în mai 2026, dar nu în mod voluntar.

Unitatea 1 era programată să intre în oprirea planificată de mentenanță pentru o lună începând de pe 10 mai. Însă, cu trei zile înainte, Nuclearelectrica anunța oficial că și Unitatea 2 este oprită din cauza unei defecțiuni la un izolator al transformatorului de evacuare putere.

Momentul a marcat o nouă premieră: a fost pentru prima dată de când în România nu s-a mai produs energie nucleară timp de câteva zile (aproape o săptămână) de când ambele reactoare au fost puse în funcțiune.