Parlamentul Ucrainei a adoptat luni modificări ale legislaţiei privind educaţia în limbile minorităţilor naţionale, un pas care ar putea permite deblocarea a două clustere de negociere pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană, a căror deschidere este prevăzută pentru 13 octombrie, informează Ukrinform.

Şefa diplomaţiei ungare, Anita Orban, declarase anterior, în cadrul unei reuniuni la Luxemburg, că această măsură reprezintă o „condiţie necesară” pentru continuarea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE.

Iniţiativa legislativă nr. 16119, adoptată cu 266 de voturi, vizează legea „Privind amendarea anumitor legi ale Ucrainei privind asigurarea drepturilor educaţionale ale popoarelor autohtone din Ucraina şi ale persoanelor aparţinând minorităţilor (comunităţilor) naţionale din Ucraina”.

Modificările extind posibilităţile de predare în limbile popoarelor autohtone din Ucraina şi în limbile minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, menţinând limba ucraineană ca limbă principală de predare.

Acestea vizează învăţământul în şcoli, înregistrarea documentelor şcolare, desfăşurarea evaluării externe şi menţinerea statutului special al instituţiilor de învăţământ.

Limba ucraineană rămâne limba procesului de învăţământ. În acelaşi timp, în şcolile în care există clase cu predare în limba unui popor autohton din Ucraina sau a unei minorităţi naţionale care este limbă oficială a UE, se garantează dreptul de a utiliza limba respectivă alături de limba de stat în timpul predării şi comunicării dintre elevi şi ceilalţi participanţi la procesul educaţional, în incinta şi pe teritoriul instituţiei.

De asemenea, lista disciplinelor predate în limba ucraineană va putea fi extinsă prin decizia instituţiei de învăţământ, dacă părinţii a cel puţin două treimi dintre elevii clasei respective depun cereri scrise.

Legea prevede posibilitatea ca unele şcoli să primească statutul de instituţii de învăţământ ale unei minorităţi naţionale sau ale unui popor autohton din Ucraina. O şcoală în care peste 50% dintre elevi sunt instruiţi în limba unei minorităţi naţionale care este limbă oficială a UE va putea obţine statutul de instituţie de învăţământ a unei minorităţi naţionale. Dacă instituţia are o clasă cu predare în limba unui popor autohton din Ucraina, aceasta va putea obţine statutul de instituţie de învăţământ a unui popor autohton.

Şeful sau adjunctul şefului unei instituţii de învăţământ a unei minorităţi naţionale sau a unui popor autohton va trebui să cunoască nu numai limba de stat, ci şi limba minorităţii naţionale sau a poporului autohton respectiv, cu respectarea cerinţelor aplicabile personalului din aceste instituţii. Programele educaţionale ale unor astfel de instituţii vor putea include studiul istoriei, culturii, tradiţiilor, simbolurilor şi obiceiurilor naţionale.

În cazul reorganizării sau închiderii unei şcoli municipale care deserveşte o minoritate naţională sau un popor autohton, elevilor ai căror părinţi solicită acest lucru trebuie să li se garanteze posibilitatea de a-şi continua studiile la nivelul corespunzător într-o altă instituţie cu statut echivalent, în care predarea se desfăşoară în limba respectivă.

Reorganizarea sau desfiinţarea şcolilor speciale municipale şi a instituţiilor de învăţământ pentru popoarele autohtone şi minorităţile naţionale ar urma să se realizeze cu avizul autorităţii executive centrale din domeniul educaţiei şi ştiinţei.

Şcolile care aveau deja dreptul la statutul de instituţie de învăţământ pentru minorităţi naţionale îl vor putea păstra dacă elevii care studiază în limba minorităţii naţionale respective, limbă oficială a UE, reprezintă cel puţin 20% din numărul total de elevi. Dacă ponderea lor scade sub 20%, dreptul la acest statut va înceta cu acordul autorităţii executive centrale din domeniul educaţiei şi ştiinţei.

Prevederile proiectului au generat îngrijorări în rândul comunităţii româneşti din Ucraina. În cadrul consultărilor româno-ucrainene din 9 octombrie, partea română a subliniat necesitatea păstrării reţelei tradiţionale de şcoli cu predare în limba română şi a consultării reprezentanţilor minorităţii române. Totodată, trei organizaţii ale românilor din Ucraina au cerut autorităţilor de la Bucureşti să intervină pe lângă Kiev pentru modificarea proiectului de lege.

Un proiect de lege alternativ privind drepturile educaţionale ale minorităţilor naţionale, înregistrat la 9 octombrie în Rada Supremă de deputatul de origine română Gheorghe Mazuraşu, a fost scos de pe ordinea de examinare a Parlamentului ucrainean la 12 octombrie, după ce comisia de specialitate a recomandat respingerea acestuia, potrivit site-ului oficial al Radei Supreme.