România aspiră să devină prima țară de la Marea Neagră care dezvoltă parcuri eoliene offshore, promovând proiecte în 6 „perimetre”, în trei etape, cu scopul de a ajunge la o capacitate instalată de 11,5 GW, arată o analiză a publicației ENERGY MAG (Grecia), citată de Rador și G4Media.ro. Ministerul Energiei al acestei țări estimează că amprenta economică a energiei eoliene offshore în economia națională ar putea ajunge până la 27 de miliarde de euro.

Conform informațiilor, aceste proiecte nu par să lase indiferente companiile energetice grecești care activează deja în România și este posibil ca unele dintre acestea să participe la formatele de afaceri care își vor manifesta interesul pentru realizarea parcurilor eoliene offshore.

De altfel, în România, la 17 kilometri de coasta Mării Negre, funcționează în prezent cel mai mare parc eolian continental din Europa, Fântânele-Cogealac, cu o capacitate de 600 MW, administrat de compania greacă PPC Renewables, care l-a achiziționat de la grupul ceh CEZ Group în 2024.

De asemenea, HELLENiQ Renewables (o filială a HELLENiQ Energy) lucrează la instalarea unui parc eolian cu o capacitate de 96 MW, având ca termen cel de-al doilea trimestru al anului 2027. Prima dintre cele 15 turbine eoliene a fost deja instalată acum câteva zile, pe 10 august.

În România activează companiile grecești PPC, care este al doilea cel mai mare furnizor de energie electrică de pe piața românească (PPC Renewables este cel mai mare producător de energie din surse regenerabile), METLEN, AVAX, GEK-TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE din cadrul Motor Oil Group, SUNEL-AMERESCO, în timp ce holdingul Navios Investment Srl, cu capital grecesc în proporție de 50%, deține un portofoliu de companii în sectoarele producției și stocării energiei.

Conform raportului „Offshore Wind Roadmap in Romania” al Băncii Mondiale, regiunea Mării Negre, cu viteze medii ale vântului de aproximativ 7,5 m/s, are un potențial eolian deosebit de ridicat, de aproximativ 76 GW, din care 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe pe fundul mării și 54 GW pe platforme plutitoare.

Ministerul Energiei a publicat recent un proiect de hotărâre de guvern care definește zonele concesionate pentru parcurile eoliene offshore din sectorul românesc al Mării Negre. Proiectul de hotărâre identifică trei etape de dezvoltare cu o capacitate totală estimată de 11,5 GW, iar aprobarea lui deschide calea pentru proceduri competitive pentru atribuirea concesiunilor aferente.

Prima etapă include trei zone concesionate (1, 2 și 3), fiecare dintre acestea fiind destinată unui proiect eolian offshore, cu o capacitate totală estimată de 3,1 GW. Aceste zone sunt potrivite pentru parcuri eoliene offshore cu fundații stabile, sunt compatibile cu tehnologiile actuale și evită zonele sensibile din punct de vedere ecologic. Prima etapă vizează atingerea obiectivului României de a instala 3 GW de energie eoliană offshore până în 2035, așa cum este prevăzut în Strategia Energetică a României 2025-2035.

A doua etapă vizează două zone concesionate (zonele 4-5), cu o capacitate estimată de 2,4 GW, iar a treia etapă vizează zona 6, cu o capacitate estimată de 6 GW.

Reprezentanții Ministerului Energiei din România estimează că dezvoltarea sectorului eolian offshore va avea un impact pozitiv asupra economiei naționale, atrăgând investiții semnificative, dezvoltând lanțuri de aprovizionare și creând locuri de muncă, cu o valoare adăugată finală estimată între 16 și 27 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, integrarea energiei electrice suplimentare în rețeaua națională necesită și investiții în rețea. În acest context, este planificată construirea unei noi linii de înaltă tensiune „Constanța Sud”, care este programată să fie pusă în funcțiune din 2031.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu