Efectele sistemului Pontes, bazat pe tokenuri (jetoane) digitale care permit decontarea tranzacțiilor utilizând moneda băncilor centrale, nu vor fi imediate în România, dar se vor transmite în timp prin băncile, companiile și fluxurile comerciale conectate la zona euro, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.

Europa începe să-și rescrie arhitectura financiară.. În urmă cu câteva zile, Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat Pontes, un sistem bazat tehnologia blockhain, respectiv tokenuri (jetoane) digitale care permite decontarea tranzacțiilor utilizând moneda băncilor centrale. BCE susține că astfel tranzacțiile vor fi mai rapide și vor avea costuri mai mici.

Sistemul de registru distribuit (DLT) utilizează tehnologia de tip blockchain pentru a lega platforme dezvoltate privat de sistemul de plăți TARGET, marcând trecerea blockchain în domeniul oficial în Europa. Banca Centrală Europeană își va investi o parte din propriile rezerve în instrumente de tip token.

Vorbim despre un moment istoric, care indică deschiderea zonei Euro pentru activele digitale și prefigurează introducerea monedei Euro digitale, al cărei calendar de desfășurare se întinde, însă, pe mai mulți ani. Un proiect pilot ar urma să înceapă în septembrie 2027, iar prima emisiune de monedă digitală ar fi posibilă în 2029, punctează Claudiu Cazacu.

Ce este, de fapt, tokenizarea?

Prin tokenizare, sunt emise sau reprezentate active financiare și monetare, iar tranzacțiile sunt înregistrate în mod descentralizat sau distribuit.

De ce e importantă vestea anunțată de Banca Centrală Europeană? Pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiei, ancorarea în active considerate fără risc, deci emise de banca centrală, este esențială. Decizia BCE permite exact asta: utilizarea „șinelor” băncilor centrale din sistemul zonei Euro pentru a transfera active și instrumente monetare între participanți care se pot afla la mare distanță, și care utilizează tehnologii blockchain comerciale, deja disponibile, subliniază Claudiu Cazacu.

În piețele financiare de volum mare, instituțional, se obțin atât viteză de execuție, cât și economii de costuri, grupând etape multiple și introducând automatizări și contracte inteligente complexe. Deși acum orarul este cel al băncilor, în viitor se poate merge spre compensare-decontare continuă, 24 din 24, 7 zile pe săptămână.

Eficiența generală a sistemului financiar ar avea de câștigat, sporind competitivitatea și introducând posibilități noi. Tehnicile avansate de condiționare a plăților ar permite simplificarea aspectelor juridice și reduce costurile pentru companii.

Aceasta este o săptămână plină pentru domeniul de plăți la nivel bancar, o situație rară. În Marea Britanie, bănci majore au dus la capăt două tranzacții de refinanțare ipotecară, folosind depozite sub formă tokenizată și, separat, au operat digital o plată între doi clienți simulând o achiziție online.

Testul realității abia acum începe

Banca Angliei a semnalat că preferă depozitele tokenizate în locul utilizării stablecoins, monede digitale legate de valoarea uneia clasice, precum dolarul sau euro. Deși abordarea este diferită, atât BCE, cât și Banca Angliei doresc menținerea băncilor centrale și a celor comerciale în centrul emiterii și circulației banilor în detrimentul instrumentelor de tipul stablecoin emise de entități private, precizează. Claudiu Cazacu.

Potrivit acestuia, testul realității este, însă, abia la început. Săptămânile următoare vor fi decisive pentru adoptarea tehnologiei și, dacă se încheie cu succes, BCE ar livra ceea ce industria nu a reușit să dezvolte până acum: accesul direct la banii emiși de băncile centrale.

Europa și SUA, în competiția pe funcționarea non-stop a plățile transfrontaliere

Concurența cu DTCC din SUA (operatorul central al pieței americane pentru procesarea și finalizarea tranzacțiilor) este strânsă: în octombrie arhitectura de compensare-decontare, care face operațiunile pe burse să funcționeze, primește o nouă opțiune de infrastructură care utilizează tokenuri.

Deși operează în regiuni diferite, cu monede diferite, BCE și DTCC concurează pentru a defini cadrul în care, în viitor, vor funcționa non-stop plățile transfrontaliere. Miza este majoră. Arhitectura sistemului financiar internațional se rescrie, iar cine setează regulile obține ample beneficii, punctează reprezentantul XTB România.

Dacă proiectul va avea succes, băncile ar primi alternative acceptate pentru stablecoins și ar dobândi interoperabilitate cu alte proiecte blockchain. Eficiența și diminuarea riscurilor de lichiditate și credit ar aduce câștiguri sporite, observate în cele din urmă de proprii acționari. Pentru firme și consumatori, costurile mai reduse ar urma să fie oglindite în servicii mai bune și mai ieftine, dar nu este clar în ce orizont de timp și cu ce amploare.

Pentru România, efectele nu se grăbesc să apară

În România, aflată în afara zonei Euro, efectele nu se vor vedea imediat. Prin legăturile strânse cu economia și sistemul financiar ale zonei Euro, însă, vor fi transmise rezultatele unei mai mari fluidități a tranzacțiilor și reduceri a costurilor, dar cu decalaj temporal și amortizate față de statele din uniunea monetară.

Riscuri operaționale sau de securitate cibernetică sunt, la rândul lor, prezente, dar probabil gestionabile în prezent. Dezvoltarea foarte rapidă a inteligenței artificiale ar putea crea, însă, în viitor, o nouă suprafață de atac pentru actori fără intenții bune, ceea ce va impune investiții ample în protejarea infrastructurii financiare. Momentul 21 septembrie va intra în istorie, însă la scara cetățenilor europeni, el ar putea fi mai relevant drept o etapă pregătitoare pentru Euro digital, conchide analistsul XTB România, Claudiu Cazacu.

Sursă foto: © BiancoBlue | Dreamstime