Camera Deputaților a început miercuri dezbaterile în plen asupra proiectului de lege privind decarbonizarea sectorului energetic, înaintea votului final asupra actului normativ. Miza este ridicată, după ce Senatul a adoptat marți amendamente susținute de PSD care interzic închiderea unor capacități de producție de energie înainte de punerea în funcțiune a unor capacități noi care să le înlocuiască.

UPDATE Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a susținut că amendamentul nu rezolvă o problemă urgentă, deoarece Guvernul discută deja cu reprezentanții Comisiei Europene despre menținerea capacităților pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaz.

„Avem, într-adevăr, o situație de criză energetică și, în mod evident, lucrurile care îi afectează pe români trebuie să fie prima noastră preocupare. Înțelegem conflictul politic din această perioadă și înțelegem prerogativele Parlamentului de a adopta măsuri judicioase care să aducă beneficii românilor. Amendamentele care au fost propuse însă nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nicio problemă care să fi fost iminentă în ceea ce privește închiderea vreunei centrale pe cărbune. Repet: nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă. Guvernul a notificat Comisia Europeană și pregătește, încă de pe vremea când domnul Bogdan Ivan era ministrul Energiei, un studiu prin care să demonstreze că nu mai trebuie închis niciun grup energetic până când nu vom avea în funcțiune capacități pe gaz. În același timp, am explicat situația unor municipalități, precum Craiova, unde populația și investiții importante depind de aceste capacități pe cărbune. Prin urmare, în discuțiile cu Comisia Europeană era clar că România urma să primească o penalitate pentru jalonul 119A, iar obiectivul nostru a fost să reducem această penalitate de zece ori, până la o sumă care să devină marginală în cadrul PNRR. Ceea ce propuneți dumneavoastră, într-un exercițiu care poate fi citit doar într-o cheie politică sau electorală, este ca nicio centrală să nu mai fie închisă fără a fi pus altceva în loc, în condițiile în care, repet, nu există nicio urgență și nimeni nu intenționează să închidă vreo centrală în această țară. Însă, prin acest amendament, încălcați jalonul 114, adică legislația pentru care România a fost deja plătită prin Cererea de plată nr. 2. Am în fața mea documentele tehnice primite de la Comisia Europeană, care spun foarte clar că există un risc de reversibilitate și confirmă atât aplicarea unei penalități, cât și blocarea cererilor de plată 5 și 6. Vă îndemn la responsabilitate și vă rog să respingeți acest amendament”, a declarat Dragoș Pîslaru în timpul dezbaterilor.

Context.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că modificarea unui jalon deja îndeplinit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate avea consecințe financiare majore pentru România.

Ministrul susține că amendamentul adoptat de Senat generează un risc de „reversibilitate” a reformelor asumate prin PNRR, mecanism prevăzut de regulamentele europene care permite Comisiei Europene să recupereze fondurile deja plătite și să suspende plățile viitoare dacă un stat revine asupra unei reforme pentru care a primit finanțare.

Controversa a început după ce Senatul a aprobat, marți, legea decarbonizării cu amendamentele PSD, care prevăd că nicio capacitate de producție pe cărbune nu poate fi închisă înainte de punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că modificarea unui jalon deja închis din PNRR ar putea declanșa mecanismul de ireversibilitate și ar putea genera corecții financiare de peste un miliard de euro, precum și dificultăți în accesarea ultimelor tranșe din PNRR.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a anunțat că, dacă legea va fi adoptată în forma actuală, va utiliza toate prerogativele constituționale, inclusiv solicitarea reexaminării, pentru ca România să nu piardă miliarde de euro din fondurile europene.

Și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, avertizează că propunerile reprezintă un risc major pentru țară, iar o astfel de decizie ar putea atrage penalități de peste 1 miliard de euro, ar bloca cererile de plată din PNRR și ar afecta credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană.

Camera Deputaților este for decizional în cazul acestui proiect de lege, iar votul de miercuri va stabili forma finală a actului normativ.