Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, intră în dezbaterea provocată de ideea lui Dorin Cioabă privind înființarea unui „Stat Rom” și propune o cu totul altă direcție pentru viitorul comunității.

Șeful ANR consideră că romii nu au nevoie de un stat separat pentru a-și păstra identitatea și pentru a-și apăra drepturile.

Identitatea romă poate și trebuie să fie afirmată cu demnitate în România și în Europa, fără construirea unor noi granițe între oameni.

Propunerea unui „Stat Rom” aduce, potrivit argumentelor prezentate de Iulian Paraschiv, numeroase probleme practice și politice.

Care ar fi teritoriul? Cine ar fi cetățenii? Cine ar conduce? Cum ar fi stabilită reprezentarea milioanelor de romi care trăiesc în state diferite și au cetățenii diferite?

Dincolo de aceste întrebări există însă o problemă mult mai importantă: ce s-ar schimba concret în viața unui copil rom care abandonează școala, a unei familii afectate de sărăcie sau a unei persoane care se confruntă cu discriminarea?

Iulian Paraschiv mută astfel discuția de la simboluri către rezultate.

Comunitatea romă are nevoie de investiții în educație, locuri de muncă, sănătate, locuire și participare publică. Are nevoie de profesioniști, antreprenori, intelectuali, funcționari, medici, profesori, magistrați și reprezentanți politici capabili să participe direct la dezvoltarea societății.

Este o viziune care pune integrarea și afirmarea identității pe același plan.

Romii nu trebuie obligați să aleagă între identitatea etnică și cetățenia țării în care trăiesc.

Pentru președintele ANR, direcția următoarelor generații trebuie să fie trecerea de la marginalizare la mobilitate socială, de la statutul de victimă la cel de cetățean activ și de la simple declarații la politici publice care produc rezultate.

Romii au nevoie de o voce puternică în România și Europa, nu de o frontieră care să-i despartă de societățile din care fac deja parte.