IMM România a obținut în Parlament eliminarea din propunerea de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat a prevederilor care obligau întreprinderile să apeleze la avocat pentru întocmirea contractelor, transmite IMM România, ptrintr-o postare pe Facebook.

Reamintim că este vorba despre un proiect legislativ înregistrat în Senatul României, care a stârnit controverse în mediul online prin modificările pe care le aduce în zona consultanței juridice. Deputatul USR Alexandru Dimitriu, de profesie avocat, spune că USR a decis să nu susțină proiectul, deși inițial un membru al partidului era printre semnatari, din cauză că ar crea extinderea excesivă a activităților rezervate avocaților și pentru că include ambiguități care pot genera restricții nejustificate pentru cetățeni și firme. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a transmis că schimbările propuse privesc atât exercitarea profesiei, cât și siguranța celor care apelează la servicii juridice.

Care au fost reacțiile 

IMM România a solicitat ferm respingerea propunerii legislative B563/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul Civil prin care sunt introduse obligații de conformare pentru antreprenori și noi costuri de funcționare în favoarea avocaților.

Totuși, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) susține că o nouă propunere legislativă din Senat nu îi va obliga pe antreprenori să folosească serviciile unui avocat pentru orice contract al firmei, contrazicând astfel temerile exprimate de mediul de afaceri.

„Practic, prin acest proiect se propune ca toți antreprenorii să utilizeze obligatoriu serviciile oferite de niste privați- avocați, contra cost, pentru încheierea oricărui contract sub semantură privată, inclusv contracte individuale de muncă, contracte colective de muncă, orice alt tip de contract civil sau comercial. Această modificare poate transforma o formalitate contractuală uzuală într-o obligație suplimentară pentru întreprinderi”, a transmis IMM România la acel moement.

Proiectul a fost criticat și de Romanian Business Leaders (RBL). RBL a spus că, numai pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale, costul suplimentar ar depăși 100 de milioane de euro pe an. Dacă regula ar fi interpretată extensiv, inclusiv pentru contractele de muncă, costul s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an. RBL a estimat costul pornind de la datele ONRC și ale Ministerului Muncii și de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract. Estimarea este prudentă, întrucât nu include costul recuperării creanțelor, al înscrierilor de garanții, al arbitrajului, întârzierile în tranzacții și pierderile pentru serviciile digitale.