Fondul suveran al Norvegiei (GPFG), cel mai mare din lume, a anunțat miercuri că a înregistrat un profit de 1.753 miliarde de coroane (160 miliarde de euro) de la începutul anului, adică un randament de 9,4%, cea mai bună performanță din istoria sa, scrie Le Figaro.

Aceasta se explică printr-o revenire puternică în al doilea trimestru, după o pierdere de 58 de miliarde de euro în primele trei luni ale anului, semn al unei volatilități considerabile a piețelor mondiale. La sfârșitul lunii iunie, valoarea totală a fondului ajungea la 22.683 miliarde de coroane, adică 2.071 miliarde de euro.

„Rezultatul se datorează performanțelor bune ale piețelor de acțiuni, în special ale titlurilor tehnologice asiatice”, a declarat directorul fondului, Nicolai Tangen, într-un comunicat. În frunte se află semiconductorii taiwanezi, indispensabili pentru ecosistemul necesar funcționării cloud-ului și a inteligenței artificiale, care au cunoscut în ultimii ani o creștere extraordinară. În așa măsură încât producția nu mai reușește să țină pasul cu cererea, de unde și investițiile masive în componente informatice. Gigantul taiwanez al semiconductorilor, TSMC, a înregistrat astfel o creștere de peste 60% la bursă de la începutul anului. În același timp, investițiile companiilor din sectorul tehnologic, prevăzute inițial la 530 de miliarde pentru 2026 și 615 miliarde pentru 2027, au depășit deja 700 de miliarde de dolari.

Riscul „dispariției” fondului

În total, fondul suveran norvegian deține participații în aproape 7.100 de companii și controlează, în medie, 1,5% din fiecare societate cotată la bursă de pe planetă. Alimentat din veniturile petroliere ale statului norvegian, fondul era investit în proporție de 72,1% în acțiuni din întreaga lume la sfârșitul lunii iunie și în proporție de 25,8% în obligațiuni. Reamintim că Norvegia deține 5 miliarde de barili de petrol și aproximativ 1.200 miliarde de metri cubi de gaze naturale în rezerve. Ideea fondului este simplă: să profite de această energie neregenerabilă pentru a economisi cât mai mulți bani înainte de epuizarea resursei sau de finalizarea tranziției ecologice. Statul norvegian poate preleva, în fiecare an, o parte din profitul fondului (aproape 45 de miliarde de euro în 2025).

În ciuda acestor cifre excepționale, Nicolai Tangen a reamintit marți că nicio avere de o asemenea amploare nu a fost păstrată pe termen lung în istorie, evocând un risc de „dispariție” a fondului, care nu ar fi „total improbabil”. Fără îndoială, el are în vedere ipoteza unei viitoare mari crize economice mondiale.

Iar această prudență nu este prefăcută. Amploarea cifrelor alimentează deja temerile privind o bulă speculativă. Potrivit unui studiu realizat de firma Bain în septembrie 2025, industria inteligenței artificiale ar înregistra un deficit anual de 800 de miliarde de dolari între investițiile angajate și veniturile generate efectiv până la sfârșitul deceniului. OpenAI, ale cărei venituri anuale se ridică la aproximativ 13 miliarde de dolari, prevede că va consuma, de una singură, peste 100 de miliarde de dolari din lichidități până în 2029.

Potrivit Bank of America, frenezia legată de construirea centrelor de date absoarbe acum între 100% și 115% din fluxul de numerar operațional al giganților din domeniul cloud. Un nivel nemaiîntâlnit până acum, inclusiv în timpul implementării rețelelor 4G sau 5G, când pragul de 70% nu fusese niciodată depășit. Așadar, pariul norvegian, oricât de amețitor ar fi, rămâne legat de capacitatea reală a acestor companii de a transforma, într-o bună zi, aceste promisiuni în profituri.