Banca Națională a României (BNR) urmează să aibă joi o ședință de politică monetară, în care va decide nivelul dobânzii cheie. Analiștii estimează însă că BNR va menține rata dobânzii de referință neschimbată cel puțin până în mai 2027.

Analiștii băncii austriece Erste, banca-mamă a BCR, estimează că banca centrală va menține rata dobânzii de referință neschimbată la 6,50% în cadrul ședinței din 8 octombrie.

„Este puțin probabil ca comunicatul de presă să ofere prea multe indicii cu privire la raționamentul BNR, cu excepția sugestiei unei revizuiri în sens ascendent a profilului inflației pe termen scurt în următorul Raport privind inflația, care urmează să fie publicat după ședința din 12 noiembrie”, arată banca.

Dobânda, neschimbată până cel puțin în mai 2027

Erste se așteaptă ca rata dobânzii de referință să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027.

Conform băncii, inflația de bază rămâne persistentă, fiind prevăzută să se încadreze în intervalul țintă al BNR abia în al patrulea trimestru al anului 2027.

În același timp, piețele preconizează în prezent că marile bănci centrale vor continua să majoreze ratele dobânzilor până în aprilie 2027.

Creșteri de dobândă, puțin probabile

Analiștii Erste consideră că sunt puțin probabile creșteri ale ratei dobânzii în România, într-o economie care funcționează cu un decalaj de producție profund negativ.

„Ratele pieței au crescut în septembrie, pe măsură ce surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin intervenții valutare, deși condițiile monetare au rămas, în linii mari, neschimbate după deprecierea leului românesc”, explică banca.

Dezinflație așteptată, dacă orientarea fiscală rămâne fermă

Erste preconizează o inflație de 6,4% față de aceeași perioadă a anului trecut până la sfârșitul acestui an, deși deprecierea recentă a leului românesc și evoluțiile prețurilor materiilor prime înclină balanța riscurilor în sensul unei creșteri.

Este probabil ca acest lucru să ducă la o revizuire a prognozei la aproximativ 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu excepția cazului în care publicarea IPC din septembrie va aduce surprize semnificative față de estimarea noastră de 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Traiectoria de dezinflație din anul viitor, cu condiția ca orientarea fiscală să rămână fermă – ceea ce depinde de stabilitatea politică –, ar trebui să permită Băncii Naționale a României (BNR) să adopte o politică monetară mai relaxată.

Când ar putea reduce BNR dobânzile 

Guvernatorul NBR a declarat în cadrul conferinței de presă din august că banca centrală „va începe să ia în considerare reducerea ratelor dobânzilor odată ce inflația va scădea sub rata de referință”, „la începutul anului viitor”.

Schimbare la BNR privind cursul

Erste consideră că este probabil ca slăbirea recentă a leului românesc să fie menționată în comunicatul de presă privind decizia, deși este probabil ca mai multe detalii despre modificarea funcției de reacție a BNR să fie dezvăluite în cadrul conferinței de presă care va urma reuniunii din noiembrie.

Comentariile purtătorilor de cuvânt ai băncii centrale, formulate în urma creșterii bruște de joia trecută, au sugerat că există o schimbare în funcția de reacție a BNR, care acordă o pondere mai mare stabilității ratei dobânzii în detrimentul stabilității cursului de schimb, arată analiștii băncii.

Banca centrală a reiterat, în linii mari, faptul că nu există nicio modificare a regimului de curs de schimb flotant controlat, ci doar că gestionarea cursului de schimb a devenit mai puțin restrictivă, confirmând declarațiile guvernatorului BNR din luna august, potrivit cărora banca centrală dispune de marjă pentru o mai mare flexibilitate a cursului de schimb, în timp ce perspectivele pentru perechea EUR/RON depind de corectarea fiscală și de stabilitatea politică.

„Am estimat că efectul de transmitere a cursului de schimb asupra inflației este de 0,3 puncte procentuale. Prin urmare, considerăm că există un potențial limitat pentru o depreciere suplimentară a leului românesc”, a conchis Erste.