Analiză Le Monde, via Rador: Prim-ministrul Sébastien Lecornu a prezidat luni o celulă interministerială de criză pentru a evalua situația în urma atacului informatic de amploare care a vizat administrația fiscală. În Senat ar putea fi înființată o comisie de anchetă

LE MONDE (Franța), 17 august 2026 – „Operațiunea de limitare a pagubelor” încă nu reușește să convingă. După dezvăluirea, joi, 13 august, a unui vast atac informatic care a vizat fiscul, guvernul încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să gestioneze criza provocată de acest incident. Atacul cibernetic a scos încă o dată la iveală vulnerabilitățile digitale ale administrației.

Un indiciu al amplorii incidentului în care executivul este acum împotmolit îl constituie faptul că prim-ministrul Sébastien Lecornu s-a ocupat personal de acest dosar. Luni, 17 august, el a convocat o celulă interministerială de criză pentru a evalua situația în urma piratării Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFiP), care vizează datele a 678.000 de persoane fizice și juridice.

Reuniunea a avut ca obiectiv „asigurarea” bunei desfășurări a operațiunii de informare individuală a contribuabililor afectați, care urma să înceapă imediat după încheierea ședinței celulei interministeriale de criză. Utilizatorilor vizați le vor fi comunicate „detalii despre datele care ar fi putut fi expuse și măsurile de precauție care trebuie adoptate”. Reuniunea i-a permis, de asemenea, guvernului să facă o „evaluare intermediară” a „planului de securizare” cibernetică a administrațiilor, lansat în aprilie. Acest plan – a cărui accelerare a fost solicitată de Sébastien Lecornu – prevedea în special „resurse suplimentare” și deblocarea a 200 de milioane de euro „pentru securitatea cibernetică interministerială, inteligența artificială și securizarea ministerelor”. Există însă în continuare o anumită neclaritate în privința alocării acestor resurse.

Înainte ca Palatul Matignon să preia controlul asupra dosarului fiscal, Ministerul Economiei și Finanțelor și administrația sa au fost cele care au încercat să limiteze pagubele. Comunicate ale DGFiP, conferință de presă și „scuze” din partea directoarei generale, Amélie Verdier, declarații ale ministrului delegat pentru inteligență artificială și afaceri digitale, Anne Le Hénanff, și ale ministrului acțiunii și conturilor publice, David Amiel… Inițiativele nu au lipsit. Înmulțirea canalelor de comunicare a ilustrat, pe tot parcursul weekendului, gradul de neliniște existent la vârful executivului. Atacul cibernetic survine într-un moment cu atât mai nepotrivit pentru guvern, cu cât contribuabilii tocmai și-au primit deciziile de impunere privind impozitul pe venit, iar proprietarii urmează să afle cât au de plătit ca impozit pe proprietate. Or, apreciază sindicatul Solidaires Finances Publiques, astfel de scurgeri de informații „subminează încrederea în serviciul public și disponibilitatea cetățenilor de a plăti impozite”.

„Dincolo de scuzele pe care le datorăm victimelor, acestea așteaptă din partea noastră acțiuni”, a subliniat David Amiel pe X, sâmbătă, 15 august, exprimându-și dorința ca, după desprinderea învățămintelor din acest atac cibernetic, să fie „accelerată modernizarea securității cibernetice a DGFiP”. De altfel, Sébastien Lecornu i-a cerut să efectueze un „audit” privind „securizarea sistemelor informatice” ale fiscului. Auditul va fi supervizat de Agenția Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice.

„Ceea ce trebuie să ne alarmeze depășește însă acest caz, a continuat David Amiel pe rețelele sociale. Atacurile cibernetice se înmulțesc, iar DGFiP, la fel ca numeroase alte servicii publice, respinge asemenea atacuri în fiecare zi.” Numai administrația fiscală a înregistrat 6.972 de atacuri în 2025. „Amenințarea cibernetică va crește, într-un context în care există numeroși actori ostili, iar inteligența artificială amplifică de zece ori mijloacele aflate la dispoziția atacatorilor”, a adăugat el. Iar „în această privință”, „suntem datori să spunem adevărul”, a recunoscut ministrul: „Statul a acumulat, timp de decenii, anumite datorii tehnice.” O declarație care le oferă noi argumente opozițiilor, foarte critice față de reacția întârziată a guvernului și a administrației.

„Franța este a doua țară din lume cea mai afectată de atacurile cibernetice, iar statul nu a făcut încă nimic pentru a ne proteja”, a deplâns președintele partidului Republicanii (LR), Bruno Retailleau. Candidat la alegerile prezidențiale, el a promis că, dacă va ajunge la putere, va „pune în aplicare un «plan Vauban», pentru a construi o adevărată fortăreață digitală”.

Cronologia faptelor plasează într-adevăr Ministerul Economiei și Finanțelor într-o poziție cel puțin delicată. Deși accesul piraților la rețeaua fiscului a fost blocat la sfârșitul lunii iunie, „verificările efectuate cu acea ocazie nu au permis detectarea faptului că aceste intruziuni au dus la furturi de date, din cauza caracterului sofisticat al atacului”, explică Ministerul Economiei. Astfel, DGFiP a aflat amploarea scurgerii de informații abia după ce pirații înșiși au publicat o revendicare a furtului de date, înainte ca incidentul să fie dezvăluit publicului larg joi, 13 august.

„Se pare că există numeroase zone de umbră în jurul acestui furt de date, care se anunță a fi cel mai grav atac cibernetic din istoria țării noastre”, critică senatorul socialist de Sarthe, Thierry Cozic. El deplânge cele două luni de tăcere care au urmat intruziunii hackerilor și condamnă ceea ce descrie drept „jefuirea sistematică a ciurului digital în care s-a transformat Franța”. Grupul său, „Socialist, Ecologist și Republican”, a decis, de altfel, să organizeze riposta, solicitând înființarea unei comisii de anchetă. „Evenimentele produse de la începutul anului 2026 evidențiază o succesiune de incidente care justifică acum necesitatea ca Parlamentul să poată avea o imagine de ansamblu”, scrie senatorul de Nord și președinte al grupului socialist, Patrick Kanner, într-o scrisoare adresată sâmbătă, 15 august, președintelui Senatului, Gérard Larcher, membru al partidului Republicanii.

În condițiile în care accesări neautorizate ale Registrului național al conturilor bancare și asimilate (Ficoba) avuseseră deja loc la începutul anului, această succesiune de incidente „nu permite, firește, în această etapă, să se ajungă la concluzia existenței unei deficiențe structurale”, consideră Patrick Kanner, dar „constituie, în schimb, un motiv serios pentru ca Parlamentul să poată stabili dacă aceste evenimente sunt rezultatul unor împrejurări independente unele de altele sau dacă scot la iveală vulnerabilități comune”.

Contraofensiva s-ar putea concretiza rapid. Favorit să preia președinția Comisiei pentru finanțe a Senatului după alegerile senatoriale din 27 septembrie, Thierry Cozic dorește să îi atribuie acesteia prerogativele unei comisii de anchetă, pentru a face lumină asupra piratării fiscului și pentru a stabili eventualele responsabilități. Guvernul și administrația ar putea fi chemate atunci să dea explicații în fața reprezentanților națiunii. Pentru moment, executivul s-a angajat să transmită Parlamentului auditul consacrat sistemelor informatice ale DGFiP. Concluziile sale și „măsurile operaționale” care vor decurge din acestea vor fi prezentate în septembrie.

Pentru a agrava și mai mult situația executivului, ZeroBytes, duo-ul de pirați aflat la originea furtului datelor fiscului, a afirmat luni, 17 august, pentru AFP, că a vândut deja informațiile sustrase „altor două persoane”, pentru o sumă de „mii de euro”. Hackerii refuză însă să precizeze identitatea cumpărătorilor. Chiar dacă aceste declarații nu pot fi verificate, ele sporesc și mai mult presiunea asupra guvernului.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru