Noul Cod al urbanismului a generat interpretări diferite în privința lucrărilor care pot fi făcute în zonele construite protejate fără avizul Ministerului Culturii. Reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Sibiu susțin că avizul rămâne necesar pentru intervențiile din astfel de zone, în timp ce unii arhitecți consideră că proprietarii nu pot fi sancționați dacă noua legislație nu prevede în mod clar această obligație, relatează Turnul Sfatului.

Problema a fost discutată vineri, 11 septembrie, la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, în cadrul unei dezbateri la care au participat primari, arhitecți și reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în urbanism, construcții și protejarea patrimoniului.

Dezbaterea a fost organizată de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu și a avut ca temă noile reguli privind intervențiile asupra monumentelor și clădirilor din zonele protejate. La discuții au participat Ilie Dan Nanu, directorul executiv al Direcției pentru Cultură, Paul Mureșan-Iuga, arhitectul-șef al județului Sibiu, și Ioan Marian Țiplic, președintele Comisiei Naționale de Arheologie.

„Și Consiliul Județean, și Primăria Sibiu sunt în ceață”

Ilie Dan Nanu a atras atenția că noul Cod al urbanismului creează probleme inclusiv în procedura de emitere a certificatelor de urbanism.

„Din câte am înțeles, și Consiliul Județean, și Primăria Sibiu sunt în ceață în ceea ce privește emiterea certificatelor de urbanism. Noi, în curând, nu o să mai avem înregistrări de dinainte de 25 august și ne blocăm și noi. Și asta este valabil și pentru toate primăriile care au serviciu de urbanism și emit certificate de urbanism”, a spus directorul Direcției pentru Cultură.

Una dintre problemele ridicate privește diferența dintre monumentele istorice, clădirile cu valoare arhitecturală și construcțiile obișnuite aflate într-o zonă protejată.

Nu toate clădirile dintr-o astfel de zonă sunt monumente. Unele sunt monumente în sine, altele sunt considerate valoroase prin documentațiile de urbanism, în timp ce alte imobile beneficiază de un regim special doar pentru că se află într-un centru istoric sau în apropierea unui monument.

Pentru monumentele istorice și clădirile recunoscute ca având valoare există proceduri prin care proprietarii trebuie să obțină acordul Direcției pentru Cultură. Incertitudinile apar în cazul clădirilor obișnuite.

Noul Cod permite, în anumite condiții, efectuarea unor lucrări fără autorizație de construire, dacă acestea nu modifică forma sau aspectul clădirii. În această categorie pot intra reparații interioare, lucrări la pardoseli și instalații sau anumite intervenții asupra acoperișurilor și împrejmuirilor.

Potrivit lui Nanu, problema este că pentru clădirile obișnuite din zonele construite protejate nu mai apare în mod clar obligația obținerii acordului Direcției pentru Cultură.

„În zonele construite protejate, unde nu sunt monumente sau clădiri cu valoare arhitecturală, nu mai apare acordul. Și câțiva colegi, directori din direcțiile județene pentru cultură, am scris ministerului și au spus că vor îndrepta legislația”, a declarat Nanu.

Arhitectul-șef: „Ministerul Culturii va trebui să vină cu niște clarificări”

Paul Mureșan-Iuga a spus că modificările aduse de noul Cod afectează și modul în care sunt controlate și sancționate lucrările de construcții.

„Legislația, în acest moment, pe partea de disciplină, este modificată semnificativ. Din discuția pe care am avut-o cu organele de control, este foarte dificil dacă nu se va veni suplimentar cu elemente procedurale privind activitatea de disciplină în construcții, inclusiv în zonele protejate”, a explicat arhitectul-șef al județului.

El a arătat că schimbările pot modifica inclusiv încadrarea unor fapte care, în trecut, erau tratate drept infracțiuni.

„Încă mai așteptăm să se vină cu norme de aplicare a Codului, dar, așa cum am așteptat 15 ani după normele de aplicare ale vechii legislații, cred că o să mai dureze puțin până să fie totul foarte clar. Cel puțin Ministerul Culturii va trebui să vină cu niște clarificări privind modul de interpretare a articolelor care se referă la monumente, zone de protecție și zone protejate”, a continuat Mureșan-Iuga.

Pentru proprietari, neclaritatea poate avea consecințe directe. Aceștia pot considera că o anumită reparație poate fi făcută fără autorizație, în timp ce primăria sau Direcția pentru Cultură poate interpreta că lucrarea necesită în continuare un aviz. În funcție de interpretarea aplicată, lucrările pot fi oprite, iar proprietarii pot fi sancționați.

Două interpretări diferite privind obligația de avizare

Arhitectul Dan Isăilă a susținut că prevederile noului Cod intră în conflict cu legislația specială privind protejarea monumentelor.

„S-a discutat și s-a concluzionat ceva legat de lucrările care nu se mai supun avizării Ministerului Culturii. Or asta contrazice legea specială, care spune că toate intervențiile în zonele construite protejate și în zonele de protecție se fac cu avizul sau acordul Ministerului Culturii. Din punctul nostru de vedere, primează legea specială și nu se pot face lucrări în astfel de zone fără acordul sau avizul Direcției”, a spus Isăilă.

Întrebat ce ar trebui să facă proprietarii până când legislația va fi clarificată, arhitectul a răspuns:

„Deocamdată este un conflict juridic și se poate ajunge în instanță”.

Un alt arhitect prezent la dezbatere a avut o interpretare diferită și a susținut că proprietarii nu pot fi sancționați pentru lucrări care nu sunt interzise în mod expres de noua legislație.

„Eu aș zice că, la momentul de față, ceea ce nu este interzis este permis. Degeaba dumneavoastră faceți proiecții în viitor, pentru că ceea ce nu este interzis expres în legea de astăzi, domnul de la Poliția de Patrimoniu nu poate să aplice. Despre asta vorbim”, a spus acesta.

Isăilă a replicat că prevederea privind necesitatea avizului nu a fost eliminată în mod explicit din legislația specială.

„În momentul de față există o lege specială a monumentelor. Este anterioară, dar Codul nu elimină acea prevedere din legislația specială. Și atunci cine are dreptate se va vedea în instanță”, a concluzionat arhitectul.

Codul ar putea fi modificat

Paul Mureșan-Iuga a avertizat că o modificare rapidă a Codului ar putea fi dificilă, în condițiile în care adoptarea documentului este legată de angajamentele asumate de România prin PNRR.

Potrivit acestuia, reprezentanții Ministerului Dezvoltării discută deja despre corectarea mai multor greșeli și trimiteri legislative incorecte identificate în textul noului Cod.

Subiectul avizelor pentru intervențiile în zonele protejate a revenit spre finalul dezbaterii. Ilie Dan Nanu și-a menținut poziția potrivit căreia lucrările din aceste zone trebuie să treacă în continuare prin procedura de avizare a Ministerului Culturii.

„Cum spunea și colegul, orice intervenție pe monumente, în zone de protecție a monumentelor, în zone construite protejate, ansambluri, situri istorice și situri arheologice se face cu acordul sau avizul Ministerului Culturii. Punct”, a spus Nanu.

Din sală i s-a atras atenția că noul Cod elimină prevederile mai vechi care intră în contradicție cu acesta. Discuția nu a dus însă la o interpretare comună.

Ioan Marian Țiplic a arătat că prevederile ar fi trebuit corelate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod și a avertizat că, în lipsa unei clarificări oficiale, instituțiile vor fi nevoite să decidă individual cum aplică noile reguli.

„În mod normal, n-ar trebui să ajungă în situația asta. Ar fi trebuit să fie corelate în momentul în care au fost construite aceste prevederi. Adică, în momentul în care vii cu o soluție pentru a rezolva o problemă, rezolvarea nu înseamnă să creezi probleme în altă parte. Din păcate, aici suntem: ne vom situa în funcție de cum interpretăm la momentul respectiv. Și da, se va ajunge și în instanță, pentru că, în unele situații, cineva va fi nemulțumit și o să spună: „Nu, pentru că uite ce scrie în partea cealaltă”. Fiecare dintre noi va experimenta, într-o manieră mai mult sau mai puțin neplăcută, această neconcordanță legislativă”, a spus președintele Comisiei Naționale de Arheologie.