Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat marţi că instituţia pe care o gestionează a reuşit îndeplinirea tuturor jaloanelor asumate prin PNRR, susţinând că proiectele respective vor schimba faţa României dacă vor fi folosite în anii următori, transmite Agerpres.

„Avem astăzi imaginea unor proiecte care au prins contur, care s-au finalizat, care au însemnat muncă timp de trei ani de zile, care în sfârşit există în realitate. În acelaşi timp şi proiecte care ar fi putut să fie astăzi finalizate şi care au fost pierdute cu totul, pentru că ani de zile nimeni nu a tras real pentru PNRR. Ne bucurăm totuşi că din miliardele care au venit prin PNRR pentru Ministerul Mediului am reuşit în momentul de faţă să îndeplinim absolut toate jaloanele, să finalizăm şi să îndeplinim toate punctele pentru proiectele de investiţii care trebuiau să fie realizate”, a declarat Diana Buzoianu la Parlament.

Ea a menţionat între jaloanele de reformă cheie care au fost atinse în ultimele luni, de când a venit la şefia ministerului, reorganizarea Romsilva, un jalon care „ar fi costat România, dacă nu era îndeplinit, 770 de milioane de euro”.

Ministrul s-a referit şi la finalizarea barajului de la Leşu, un proiect de infrastructură critică.

„Un baraj care era nefuncţional de 12 ani, care reprezintă sursa de apă pentru 225.000 de locuitori din judeţ, un baraj care a fost finanţat cu 28 de milioane de euro. Am finanţat, de asemenea, în acelaşi judeţ şi polderul Sălard cu 5 milioane de euro”, a detaliat Buzoianu.

Pe de altă parte, ea a subliniat, ca un eşec al „Apelor Române”, pierderea de la finanţare a altor 12 proiecte de baraje şi 12 poldere, întrucât nu începuseră să fie implementate.

„Vorbim de peste 300 de milioane de euro care s-au pierdut, care ar fi putut să aibă exact aceeaşi destinaţie ca banii folosiţi pentru barajul Leşu – să construiască infrastructură critică împotriva inundaţiilor în toată ţara”, a explicat Buzoianu.

Reforma privind mecanismul apei, prevăzută în PNRR, care va aduce 2,5 miliarde de lei pentru lucrările critice la baraje, diguri şi poldere, a fost de asemenea menţionată de ministrul interimar al Mediului.

„Un fond naţional de investiţii care se va crea, care va permite să fie folosiţi aceşti bani în următorii 15 ani”, a explicat Buzoianu.

Aceasta a evidenţiat şi cumpărarea de echipamente în valoare de 13 milioane de lei pentru dotarea Gărzii de Mediu, sisteme de scanare pentru camioane, drone, camere video de bord, body-cam-uri.

Buzoianu a punctat că faţă de ţinta propusă prin PNRR, de 400 de controale realizate cu aceste echipamente, s-a reuşit efectuarea a peste 700 de controale.

Ea a menţionat şi finalizarea proiectului privind Cadastrul Apelor, în valoare de 30 de milioane de euro.

În privinţa împăduririlor, ministrul interimar al Mediului a subliniat că s-a reuşit împădurirea a peste 20.700 de hectare, în condiţiile în care în urma renegocierii PNRR s-a convenit cu reprezentanţii Comisiei Europene realizarea unei ţinte de 18.000 de hectare de teren împădurit.

Aceasta a dat ca exemplu şi realizarea a 292 de centre de aport voluntar, care au costat 240 de milioane de euro, pentru colectarea corectă a deşeurilor, precum şi instalarea a 5.000 de ecoinsule, tot ca infrastructură critică pentru colectarea şi selectarea deşeurilor.

Ministrul s-a referit şi la adoptarea Strategiei naţionale privind biodiversitatea, un jalon care reprezenta 1 miliard de euro, susţinând însă că amendamentele aduse de PSD la acest proiect riscă să pună în pericol atragerea acestor fonduri.

„Sper că în momentul în care va veni un răspuns de la Comisie să avem fie maturitatea, dacă răspunsul va fi negativ, să modificăm această strategie, fie să-şi asume parlamentarii PSD şi AUR că plătesc din buzunarul lor 1 miliard de euro”, a afirmat Buzoianu.

Ea a vorbit şi despre investiţiile realizate în apă şi canal în localităţile mici, precizând că mai departe este responsabilitatea autorităţilor locale în privinţa racordării populaţiei la aceste reţele.

Totodată, Buzoianu a menţionat finanţarea prin PNRR a 14 staţii de reciclare de deşeuri, fabrici de reciclare şi alte fabrici care presupun realizarea compostului, gestionarea deşeurilor de grajd.

„Toate aceste proiecte schimbă faţa României dacă reuşim cu adevărat să le şi folosim în anii următori”, a mai afirmat Buzoianu.